România, Schengen şi escapadele lui Berlusconi

Arestările de vameşi ar fi trebuit , cred eu, să întărească încrederea în capacitatea instituţiilor româneşti de a combate corupţia.

Or, potrivit ziarului din Zürich, „corupţia din vămi demascată în România face să le sufle vânt din pupă scepticilor europeni, care cred că Bucureştiul nu ar trebui să îndeplinească doar criterii tehnice pentru a adera la spaţiul Schengen, ci să acţioneze şi în plan politic”.

Ziarul evocă vizita la Bucureşti a Comisarului European pentru Afaceri Interne, Cecilia Malmström, nota bună acordată de ea României la capitolul tehnic şi lipsa de încredere, persistând în unele din ţările UE, cu privire "la capacitatea României de a-şi proteja cum trebuie frontierele".

„Malmström a calificat razia contra corupţiei din vămi drept un semnal încurajator" şi s-a arătat încredinţată că operaţiunea a fost îndelung pregătită şi deci nu s-a produs în contextul controversei cu privire la Schengen. Comisarul European a cerut liderilor politici să acorde "sprijinul necesar Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi când sunt afectaţi demnitarii politici".

Cotidianul elveţian mai semnalează refuzul ministrului român de interne de a accepta corelarea mecanismului de cooperarea şi verificare cu evaluarea capacităţii tehnice a ţării de a adera la Schengen.

În fine, ziarul reflectă extinsele bănuieli exprimate de opoziţie şi o parte din mass-media privind posibila implicare a unor politicieni ai PDL în actualul scandal de corupţie, între altele prin procurarea de fonduri destinate acoperirii cheltuielilor de campanie electorală.

Refugiaţii tunisieni şi mai cu seamă escapadele sexuale ale premierului italian Berlusconi domină astăzi copios primele pagini ale marilor ziare apusene. Frankfurter Rundschau şi alte ziare germane de stânga critică virulent "nepăsarea" guvernanţilor de centru-dreapta de la Berlin faţă de soarta refugiaţilor din nordul Africii.

Ziarul deploră şi tentativele executivelor europene de a întări fortăreaţa Europa şi a-i face zidurile inexpugnabile, astfel încât refugiaţii să nu poată lua continentul cu asalt.

Frankfurter Allgemeine Zeitung comentează protestele din Iran şi reacţia pe care le-au iscat regimului islamist de la Teheran. "Cererea majorităţii parlamentarilor ca liderii opoziţiei iraniene Moussawi şi Karubi să fie sancţionaţi cu pedeapsa capitală trădează, aparent, nervozitatea puterii".

Potrivit ziarului conservator din Frankurt, „la mitingurile de solidarizare cu revoluţionarii tunisieni şi egipteni au participat mai mulţi iranieni decât s-a auzit în afara ţării”. Iar „demonstranţii iranieni nu vor altceva decât colegii lor arabi: libertate personală, democraţie şi respectarea drepturilor omului”.

Ziarul salută susţinerea protestelor iraniene de către şefa diplomaţiei americane, Clinton şi colega ei europeană, Ashton.

"Sistemul Berlusconi se clatină", crede cotidianul berlinez Die Welt, care consideră că punerea sub acuzare a premierului italian pentru abuz de putere şi relaţii sexuale cu o prostituată minoră îi va zdruncina masiv baza de putere, întărind impresia că liderul de la Roma e în plin declin.

Landeszeitung din Berlin nu vede însă democraţia italiană revenindu-şi graţie unui eventual verdict de condamnare a lui Berlusconi, pentru că imperiul media al premierului va continua, potrivit ziarului, „să deformeze sufletul Italiei".

La stânga spectrului politic german, osândirile sunt încă şi mai virulente. Süddeutsche Zeitung din München n-are nici o înţelegere pentru aventurile premierului şi afirmă inchizitorial că Berlusconi ar fi, „pentru Italia, o ruşine şi ar trebui să-şi dea demisia".

Cu această recomandare multă lume ar fi de acord. „Dacă justiţia l-ar putea scoate din circuit", afirmă textual un ziar german, „tot restul Uniunii Europene ar răsufla uşurat".

Autor: Petre M. Iancu
Redactor: Robert Schwartz