„România toată trebuie să fie o ţară în care să se trăiască mai bine”

Robert Schwartz: Domnule Preşedinte, cu ce mesaj aţi venit la Berlin, în contextul redefinirii politicii externe româneşti? Ştiţi foarte bine că la Berlin au existat neînţelegeri provocate de priorităţile politicii externe româneşti.

Traian Băsescu: Eu nu cred că astfel de neînţelegeri trebuiau să existe. Este foarte clar pentru România că are o prioritate majoră legată de evoluţia ei spre Uniunea Europeană şi aceasta se numeşte integrare la 1. ianuarie 2007, ca o soluţie de revenire a României în familia europeană. Or, din acest punct de vedere au existat dubii în România. Este prioritatea naţională cea mai importantă. În acelaşi timp şi poate în aceeaşi măsură avem priorităţi de securitate naţională. România are la frontiera de est un conflict îngheţat, în Transnistria, un conflict care a generat un război moldoveano-transnistrean care a fost la un pas să antreneze şi statele din zonă. Nu ştim niciodată când şi cum va evolua acest conflict îngheţat. Din acest motiv considerăm că prioritatea de securitate naţională pentru România este realizarea unor garanţii că acest conflict nu va afecta niciodată România şi mai ales încercăm să creem condiţii pentru stingerea lui, pentru dobândirea controlului integral al statului moldovean asupra propriului său teritoriu. Este clar că au eşuat cel puţin până acum negocierile OSCE - Federaţia Rusă – Ucraina – Moldova şi ceva trebuie făcut. Iar acest ceva nu poate fi decât acţiune eficientă pentru eliberarea teritoriului transnistrean de trupele Federaţiei Ruse şi mutarea armamentelor şi muniţiilor de pe teritoriul Transnistriei.

Robert Schwartz: Germania sprijină iniţiativa politică a României în sud-estul Europei în bazinul pontic, a spus-o şi ministrul federal de externe Joschka Fischer cu câteva săptămâni în urmă, după întâlnirea cu omologul său român Mihai Răzvan Ungureanu. Pe de altă parte în Germania există critici la adresa activării clauzei de salvgardare în cazul în care România nu va reuşi să-şi facă temele, cum se spune, şi temele înseamnă în primul rând eradicarea corupţiei. Ce le spuneţi partenerilor dumneavoastră germani?

Traian Băsescu: Eu sunt un om foarte deschis şi n-am venit aici să fac pe politicianul versat, ci să spun adevăruri. Criticile sunt îndreptăţite. În raport cu ce s-a întâmplat în România în ultimii 15 ani şi în ultimii 4 ani, este îndreptăţită suspiciunea unor politicieni germani cu privire la România. În acelaşi timp însă rugămintea mea ar fi ca România să nu fie judecată pentru perioada 2000 – 2004 sau nu numai pentru acea perioadă, ci aş ruga politicienii germani care au suspiciuni cu privire la România, să privească şi la ce s-a întâmplat în ultimele trei luni de la instalarea noii administraţii. A început o luptă extrem de dură împotriva corupţiei, iată peste 40 de generali din poliţia română destituiţi, trecuţi în rezervă şi mulţi dintre ei intraţi în anchete penale, 42.000 de societăţi cu conturile blocate pentru că au crezut că-şi pot permite să nu plătească obligaţiile faţă de bugetul de stat. Justiţia a fost scoasă de sub influenţa guvernului, nu mai avem un control al Ministerului de Justiţie asupra sistemului justiţiei româneşti în ansamblul ei. Toate acţiunile guvernului, ale preşedintelui României, sunt îndreptate către stimularea instituţiilor statului să lupte eficient împotriva corupţiei. Uitaţi-vă la câteva cazuri de notorietate la nivel european, dacă vreţi, cazul Rafo Oneşti, care în sfârşit de luna trecută a dus la arestarea marilor capi ai afacerii cu rafinăria Rafo Oneşti şi veţi avea în continuare foarte multe noutăţi în această privinţă. Deci eu cred că politicienii care suspectează pe bună dreptate România, ar trebui să se uite totuşi cu atenţie şi la ce se întâmplă acum în România. Sunt convins că ne vor da mai mult credit decât până acum.

Robert Schwartz: Veţi primi acelaşi credit şi în cazul contractului cu EADS? Guvernul dumneavoastră a cerut reexaminarea acestui contract care a fost semnat la Bucureşti de guvernarea social-democrată, fără licitaţie În ce stadiu se află această reexaminare?

Traian Băsescu: Vă pot spune că vineri am avut o discuţie cu conducerea EADS-ului la Bucureşti şi, fără să intru în detaliu, pot spune că am stabilit câteva principii extrem de importante care mai pot lăsa o speranţă acestui contract. În primul rând nu acceptăm nici o suprapunere pe finanţările de la Comisia Europeană, nu acceptăm nici o suprapunere pe finanţările din bugetul de stat al României, nu acceptămn nici o suprapunere pe finanţările pe programul Schengen, iar dacă după toate aceste neacceptări rămâne ceva de făcut, putem discuta despre contract în continuare.

Robert Schwartz: Să revenim la relaţiile directe bilaterale româno-germane, să ne aducem aminte că atât la Bucureşti cât şi la Berlin se vorbeşte despre minoritatea germană din România ca punte importantă de legătură între cele două ţări. Acum ştim că între timp saşii şi şvabii au plecat, cei mai mulţi dintre ei. Mai sunt probabil 40.000 de germani în România, vârsta medie fiind de peste 60 de ani. Ce faceţi dumneavoastră, ce face guvernul României pentru a crea condiţii pentru ca eventual germanii să se reîntoarcă în România?

Traian Băsescu: Aici eu nu sunt partizanul unor discriminări pozitive – să creem condiţii pentru întoarcerea evreilor sau a germanilor. România toată trebuie să fie o ţară în care să se trăiască mai bine, să dea şanse mai mari oricărui cetăţean şi atunci cu siguranţă vor fi şi destui etnici germani care au plecat şi care vor dori să revină. Cum la fel vor fi şi israelieni şi unguri care au plecat şi vor dori să revină. Am convingerea că intrarea României în Uniunea Europeană va fi şi ea un motor de stimulare a întoarcerii pe plaiurile natale a multor români care au plecat.

Robert Schwartz: Care ar fi motivele principale pentru care Germania ar trebui să sprijine în continuare România, ca România să-şi atingă ţelul, integrarea în Uniunea Europeană la 1. ianuarie 2007, sau cu alte cuvinte, ce poate oferi România Germaniei?

Traian Băsescu: Eu cred că România poate oferi Germaniei ceea ce deja oferă de mulţi ani – soliditatea unei relaţii bilaterale durabile şi oneste. În al doilea rând în România, în momentul de faţă, investitorii germani ocupă locul doi ca volum de investiţii cu o perspectivă de creştere extraordinară a investiţiilor germane în România mai ales după puternica reformă fiscală făcută începând cu 1. ianuarie 2005 când s-au creat condiţii care stimulează extraordinar de mult investiţiile. În al treilea rând România este o ţară care prin aşezarea ei la frontiera orientală a NATO dar şi a Uniunii Europene, este o ţară care are nevoie de prietenia Germaniei, a Franţei, a tuturor ţărilor puternice pentru ca la rându-i să garanteze securitate şi linişte pentru toată Europa. Nu-i uşor să fii la frontiera orientală a Uniunii Europene şi, înţelegeţi foarte bine ce spun, o zonă complicată. N-aş îndepărta nici respectul pe care tradiţional românii l-au avut pentru „nemţi” – cum le spunem noi – să munceşti ca nemţul, să gândeşti ca neamţul, să fii exact ca neamţul, să fii punctual ca neamţul. Deci este un lucru pe care poporul român îl acordă cu generozitate poporului german, anume respect. Iată câteva dintre argumentele pentru care eu cred că relaţia bilaterală româno-germană va deveni tot mai puternică. N-aş vrea însă să creadă cineva că am venit în Germania şi mi-am schimbat discursul. Sunt un susţinător fără rezerve al relaţiei transatlantice şi al relaţiei noastre, al parteneriatului nostru strategic cu Statele Unite şi cu Marea Britanie.