"Românii nu vor face greutăţi”...

Conform primului ministru, „germanii n-au motive politice sau economice să se teamă de cooptarea românilor”. Acesta e, în esenţă, mesajul transmis de liderul PNL. Potrivit lui, integrarea României, „cu 22 de milioane de locuitori, reprezintă nu doar un spor economic pentru UE, ci şi un plus de stabilitate şi securitate în sudestul continentului”. Dată fiind accelerata creştere economică a ţării, Tăriceanu speră într-o grabnică reducere a clivajului despărţind România de Germania. Premierul s-a străduit de asemenea să reducă îngrijorarea provocată germanilor de eventualitatea relocării unor firme din Republica Federală în România, ori a invaziei forţei de muncă iefitine din răsărit. Dată fiind creşterea economică rapidă a României şi lipsa ei proprie de muncitori şi salariaţi calificaţi premierul nu crede că germanii ar avea motive să se teamă că românii vor veni să lucreze în Germania. Arătînd înţelegere pentru restricţiile impuse de Berlin accesului forţei de muncă străine la piaţa germană, premierul a pledat în favoarea liberei ei circulaţii, de care ar profta toate economiile europene. In fine, premierul a subliniat odată în plus că „s-au depus mari eforturi pentru a se garanta justa distribuire a fondurilor europene precum şi pentru combaterea eficientă a corupţiei, prin reforma justiţiei şi edificarea unor instituţii puternice. El a admis încă că n-ar „fi sincer dacă ar afirma că fenomenul corupţiei ar fi fost complet eradicat”. In context, Tăriceanu n-a menţionat însă, în discuţia cu Sueddeutsche Zeitung, blocarea de către parlament a eforturilor ministrului justiţiei Macovei de creare a unei agenţii naţionale de integritate care să-şi merite denumirea.

Editorialiştii occidentali mai abordează azi pe larg sentinţa capitală pronunţată în procesul fostului dictator irakian Saddam Hussein. Legînd verdictul de alegerile legislative americane de mîiine, ziarul berlinez Die Welt notează: „Saddam condamnat, Bush deposedat de putere, acesta ar putea fi rezultatul acestei săptămîni dacă democraţii de peste ocean vor cîştiga scurinul de marţi. Democratizarea Irakului, obiectivul principal al administraţiei Bush a sfîrşit prin a-i scinda chiar şi pe republicanii preşedintelui”, scrie ziarul, evocînd cererile de demitere a şefului Pentagonului, Dondald Rumsfeld şi obiecţiile formulate de neoconservatorii americani.

Or, avertizează cotidianul german, „alegerile reprezintă adesea nu doar un timp al reflecţiei, ci şi al isteriei. In 1942, preşedintele (democrat) F.D. Roosvelt îi avertiza pe americani că, a alege opoziţia constituie o victorie pentru Hitler, iar Bush afirmă acum că votul acordat democraţilor e şi unul pentru Osama Bin Laden. La rîndul lor, democraţii ştiu că o retragere precipitată din Irak ar slăbi periculos poziţia Americii faţă de Iran sau Coreea de Nord. Chiar dacă opoziţia extrage capital din starea de spirit a electoratului, democraţii nu joacă barbut. De miercuri încolo vor căuta să depisteze împreună cu Bush soluţia pacificării Irakului. Incît vom asista în culise la alcătuirea unei mari alianţe între republicani şi democraţi în domeniul politicii externe. Pe americani nu i-a supărat debarcarea lui Saddam, ci îi irită doar faptul că administraţia n-a reuşit să gestioneze urmările înlăturării dictatorului”, mai relevă Die Welt.

Frankfurter Allgemeine Zeitung semnalează, împreună cu alţi observatori, marea ofensivă economică declanşată de China comunistă pe continentul negru, în timp ce Neue Zuercher Zeitung relevă că Beijingul doreşte să exploateze importantele zăcăminte africane.