Romii, Roma, România

"Roma e alcătuită din două oraşe paralele" – una a luxului, formelor clasice şi bunăstării, a catedralelor, monumentelor unice şi maselor de turişti, iar alta, sordidă, "formată din cutii de carton, poduri, pături, gropi şi grote, populată de un amestec pestriţ de oameni sprijinindu-se de pereţi ori porţi de biserici. Oameni care cu o cîrpă în mînă stau pe la răscruci de drumuri", aşteptînd să spele un parbriz.

Paradoxul acestui "oraş etern şi al întunecatelor sale umbre" e tematizat, sub acest titlu, de un amplu reportaj apărut în ziarul elveţian Neue Zuercher Zeitung. In ciuda îndelungatei sale istorii, Roma, scrie autorul reportajului, Ugo Riccarelli, "suportă greu subita vizibilitate a valulului deznădăjduiţilor, care au naufragiat pe malurile ei". Şi autorul scrie: "Avem datoria de a ne plasa de partea celor slabi, iar cînd disperaţii se pătează de sînge, e absolut necesar să distingem între victime şi făptaşi...Roma n-are voie să-şi dea uitării civilizaţia şi cultura, ducînd de la trecut spre un viitor, care nu constă doar din izolare sporită".

Acelaşi ziar elveţian publică un alt amplu articol pe marginea cazului Mailat, despre îngrijorarea domnind în cercurile politice de la Bucureşti în legătură cu imaginea externă a României.

Reluînd criticile prezidenţiale la adresa Romei, articolul îi dă dreptate preşedintelui României, Traian Băsescu, în privinţa cererii sale ca Europa să-şi coordoneze politicile de integrare a romilor. "De la schimbarea de sistem încoace, lipsesc în ţările sudesteuropene mijloacele financiare necesare unei politici sociale eficiente", relevă ziarul elveţian, atrăgînd atenţia asupra situaţiei grupurilor marginalizate, precum al romilor, ale căror perspective s-au deteriorat continuu. "Fiindcă democraţia şi piaţa liberă nu le-a adus nici un beneficiu acelora care nu dispun de calificări adecvate", cărora "nu le rămîne decît opţiunea emigrării".

Pe de altă parte cotidianul critică scandaloasa propunere de deportare în deşertul egiptean, avansată de ministrul român de externe, evidenţiind indignarea internă şi externă pe care a iscat-o aluzia străvezie a lui Cioroianu la romi.

Analiştii germani continuă să consacre spaţii largi celei mai ample greve feroviare din istoria Germaniei precum şi controversatei decizii a Bundestagului berlinez de a prelungi mandatul trupelor care participă la operaţiunea antiteroristă Enduring Freedom.

Părerile editorialiştilor sunt împărţite în privinţa responsabilităţilor pentru escaladarea conflictului de muncă de la Deutsche Bahn. Unii atribuie vina principală mecanicilor de locomotivă grevişti, ale căror revendicări ar fi excesive, alţii, managmentului care, după cum scrie ziarul de stînga, Sueddeutsche Zeitung, din Muenchen, ar fi mizat totul pe cartea durităţii.

Cu severe critici se confruntă şi vicepreşedintele Bundestagului german, Wolfgang Thierse, pentru aluziile sale la un prezumtiv tratament inadecvat aplicat de fostul cancelar Kohl soţiei sale bolnave de fotofobie.

Justificînd decizia colegului său de partid social-democrat Franz Muentefering de a demisiona din motive personale din funcţiile de vicecancelar şi ministru al muncii, spre a se îngriji de soţia sa bolnavă, Thierse afirmase că "nu e ideal să-ţi părăseşti nevasta în beznă", aşa cum ar fi făcut Kohl. Die Welt din Berlin condamnă fără drept de apel această "instrumentalizare politică a unei tragedii personale". Unele ziare, precum Offenbach –Post cer demisia lui Thierse de la conducerea parlamentului. Altele, precum Reutlinger General-Anzeiger resping revendicările de acest fel, amintind de faptul că "şi Kohl l-a atacat cîndva dur pe Thierse, comparîndu-l cu demnitarul nazist Hermann Goering", ceea ce n-ar fi provocat revoltă în rîndul creştin-democraţilor revendicînd acum demiterea vicepreşedintelui Bundestagului.

In fine, pe fondul impopularităţii războiului antiterorist condus de SUA, o serie de analişti elogiază decizia parlamentarilor germani de a prelungi mandatul trupelor din Bundeswehr luptînd în cadrul operaţiunii antiteroriste Endruing Freedom. „Decizia e justă întrucît lansează un semnal indicînd că Germania înţelege să-şi asume în continuare răspunderea ce-i revine în lupta contra terorismului”, opinează Lausitzer Rundschau. Ziarul manifestă însă înţelegere faţă de deputaţii de stînga, care au respins prelungirea misiunii, argumentînd că Enduring Freedom ar avea "nevoie de un mandat al ONU".