Romii sunt cetăţeni europeni, dar Europa are o problemă cu romii săi

Ei sunt stigmatizaţi. Expulzarea romilor din Franţa readuce în atenţia opiniei publice discriminarea acestora în mai toate colţurile Europei, de pildă în Italia, Ungaria, Bulgaria sau Franţa. Toate acţiunile îndreptate contra romilor, atrage atenţia autorul articolului, sunt privite cu idiferenţă de cetăţenii ţării respective. Mai mult decât atât, un sondaj efectuat la începutul acestui an relevă că 79 la sută dintre francezi susţin închiderea taberelor romilor din Franţa, aşa cum în 2008 un alt sondaj arăta că 68 la sută dintre italieni pledau pentru expulzarea tuturor romilor din Italia. Potrivit altor studii, trei din patru europeni nu-şi doresc romi drept vecini.

Tot în ediţai sa online, cotidianul din Düsseldorf, Rheinische Post apreciază că fermitatea manifestată de preşedintele Franţei, Nicolas Sarkozy, prin măsurile adoptate contra romilor, în loc să-i aducă un spor de popularitate, aşa cum a sperat, dă naştere la critici tot mai masive, inclusiv din partea Bisericii. Fostul premier francez, Dominique de Villepin, s-a alăturat celor care consideră că expulzarea romilor dăunează imaginii Franţei.

Cotidianul renan aminteşte însă că trimiterea romilor bulgari sau români în ţările de orgine, aceştia plecând aparent "de bună voie", este o practică mai veche, ca de altfel şi oferta făcută în bani de autorităţi celor care părăsesc Franţa. Totuşi, cei mai mulţi revin.

În Germania trăiesc, potrivit ziarului citat, aprox. 50.000 de romi din Balcani, în majoritate refugiaţi pe timpul războiului din Kosovo. Până acum au avut statutul de "toleraţi" în Republica Federală, dar 8.500 dintre ei ar putea fi expulzaţi în baza unui acord încheiat între Berlin şi Pristina.

Stern.de

citează, în context, apelul lansat de autorităţile franceze responsabililor de la Bucureşti: anume de a depune eforturi în vederea integrării romilor, dat fiind că sunt cetăţeni ai României.

Portalul german newspoint.cc face referiri la un articol publicat cu câteva zile în urmă de handelsblatt.com, în care era vorba de apelul lansat românilor, aflaţi la lucru în străinătate, de preşedintele Traian Băsescu de a nu se întoarce în ţară. Revenirea a două milioane de români din Italia, Spania, Franţa sau Germania şi solicitarea în România de ajutor social, ar fi o povară mult prea mare pentru ţara marcată de criză.

În sfârşit, cotidianul austriac Die Presse relatează şi despre indignarea stârnită în rândul românilor de declaraţiile Ministrului Economiei, Adriean Videanu, potrivit căruia un român s-ar putea descurca bine cu un venit de 1500 de lei pe lună, chiar şi atunci când are o nevastă şomeră şi un copil la facultate.

Un subiect dezbătut pe larg astăzi în presa germană este propunerea Ministrului federal al Apărării, Karl-Theaodor zu Guttenberg, de a se renunţa la serviciul militar obligatoriu. "Bundeswehrul german se află în faţa unor reforme profunde, care trebuie să ţină cont atât de aspecte de securitate cât şi financiare" scrie pe prima sa pagină astăzi cotidianul elveţian de limbă germană Neue Zürcher Zeitung.

"Bundesweehrul urmează a fi redus cu o treime" titrează şi Frankfurter Allgemeine Zeitung, care atrage atenţia că zu Guttenberg va trebui mai întâi să-şi convingă coelgii din propriile rânduri de avantajele unei astfel de reforme, iar abia apoi pe ceilalţi.

La rândul său, Süddeutsche Zeitung din München subliniază că şefa Executivului din Berlin, Angela Merkel, vrea să declanşeze o dezbatere amplă pe această temă în rândul partidelor unionale - CDU şi CSU.

O altă temă comentată în paginile ziarelor germane este noua carte a fostului senator pentru finanţe al Berlinului şi membru al prezidiului Băncii Federare (Bundesbank), Thilo Sarrazin, cu titlul "Germania se autodesfiinţează". Sarrazin a declanşat anul trecut un val de protest prin declaraţiile sale xenofobe, lansate mai ales la adresa cetăţenilor musulmani, a turcilor în speţă, care trăiesc în Germania. Potrivit calculelor sale, explică berlinezul taz, în anul 2100, cel mult jumătate din populaţia Germaniei ar mai fi de etnie germană.

Autor: Medana Weident
Redactor: Rodica Binder