"Ruşine guvernului elen", spun refugiaţii

Conform agenţiei europene pentru paza frontierelor, Frontex, 90% din imigranţii ilegali care ajung în Uniunea Europeană pătrund prin Grecia. Odată ajuns în Europa, fiecare refugiat e pe cont propriu.

Este şi cazul lui Ashkan Ussefi, critic al regimului de la Teheran. Ussefi trăieşte acum la Atena şi îşi petrece fiecare zi pe o stradă prăfuită şi zgomotoasă, în faţa universităţii. Încearcă să atragă atenţia trecătorilor rostind, până îl părăsesc puterile, numele mai multor imigranţi.

Ussefi vorbeşte în numele a şase imigranţi iranieni care nu mai pot scoate niciun sunet. În semn de protest faţă de incapacitatea autorităţilor elene de a rezolva problema refugiaţilor, cei şase oameni şi-au cusut buzele.

"Poate acum ne vor auzi. Dacă nu ne-au auzit strigând, poate ne văd gurile închise. E o ruşine pentru guvernul elen!", spune Ussefi.

Cele şase persoane aparţin unui grup de 44 de iranieni care au cerut azil în Grecia. Mulţi dintre ei au depus cererile de azil cu ani în urmă. După mai multe acţiuni de protest, numai doi dintre ei au primit statut de azilanţi. Restul sunt doar toleraţi, din raţiuni umanitare, pe teritoriul Greciei. Dacă vor fi expluzaţi în Iran, îi aşteaptă condamnarea la moarte.

"Sunt refugiaţi politici. N-au venit în Grecia ca să-şi caute loc de muncă sau din cauză că n-aveau ce mânca acasă. În Iran au fost jurnalişti, profesori sau studenţi", adaugă Ussefi.

Nicio şansă

Practic, prin demersuri oficiale, în Grecia este aproape imposibil de obţinut azil. Anul trecut autorităţile au primit 30.000 de cereri, dar numai 11 solicitanţi au fost recunoscuţi ca fiind refugiaţi politici.

Georgos Tsarbopoulos, reprezentat al Înaltului Comisariat ONU pentru Refugiaţi, susţine că răspunsurile negative vin "aproape automat" şi că nimeni nu stă să verifice situaţia acestor persoane. Spre deosebire de alte ţări europene, în Grecia Poliţia este autoritatea care prelucrează cererile.

La rândul ei, organizaţia Amnesty International susţine că şansele solicitanţilor de azil sunt aproape nule pentru că interviurile sunt prea scurte, iar inspectorii insuficienţi la număr şi slab pregătiţi.

În prezent, în lucru se află 52.000 de cereri. Un purtător de cuvânt al Poliţiei elene a declarat că Grecia pregăteşte o reformă în domeniu, dar că nu mai face faţă de una singură numărului mare de refugiaţi. La o populaţie de 11 milioane de locuitori, Grecia preia aproape toţi refugiaţii care sosesc în spaţiul comunitar.

Conform acordului Dublin II, refugiaţii trebuie să depună cerere de azil în ţara prin care au pătruns pe teritoriul UE. În cele mai multe cazuri, cei care au reuşit să ajungă în alte state europene, au surpriza neplăcută de a fi trimişi înapoi în Grecia; ţara prin care au intrat în Uniune.

"Autorităţile le promit că în Grecia este aceeaşi situaţie ca în Germania sau în Austria, de exemplu. Dar nu e adevărat"

, susţine Victoria Banti - avocat al organizaţiei Amnesty International.

Între timp Marea Britanie, Belgia, Olanda şi Norvegia au recunoscut că Grecia nu mai prezintă siguranţă ca ţară terţă şi au început să prelucreze cereri de azil. Guvernul de la Atena susţine că depune eforturi şi că, de la începutul lui 2011, va dispune de proceduri de acordare a azilului mult mai eficiente.

Dar chiar şi în aceste condiţii, avertizează Înaltul Comisariat ONU pentru refugiaţi, va dura cel puţin doi-trei ani până când vor fi analizate şi soluţionate cele 52.000 de cereri aflate pe birourile funcţionarilor greci.

Autori: Malcolm Brabant, Claudia Ştefan
Redactor: Rodica Binder