Rusia în plină campanie electorală,
2 martie 2004Publicitate
Sistemului politic din Rusia susţinut de preşedintele Vladimir Putin i s-au dat diverse nume. Ar fi vorba de o "pseudodemocraţie", de o "democraţie dirijată" sau de o noţiune impusă de însuşi Putin, cea a "dictaurii legii" ?.Ce se ascunde însă în spatele acestor expresii pentru care în Europa de vest nu există analogie. Nici organizaţiile neguvernamentale ruseşti nu reuşesc să denumească sistemul politic creat de Putin în cursul primului său mandat prezidenţial. La o întîlnire care a avut loc recent la Fundaţia Heinrich Böll de la Berlin, reprezentanţii ei au subliniat că Rusia nu este o democraţie, dar nu este în nici un caz o dictatură. In ultimii patru ani Putin a extins statul de tip prezidenţial cu multe structuri autoritare şi de inspiraţie sovietică .Ce deosebeşte acest sistem prezidenţial al lui Putin de dictatura sovietică este lipsa unei ideologii comune.
Grupările neguvernamentale care cuprind 40 pînă la 70.000 de membri activi sunt îngrijorate de modul cum se desfăşoară campania electorală pentru alegerile prezidenţiale de la mijlocul lunii martie. Ielena Semkova, una din fondatoarele grupării "Memorial" consideră că procesul electoral este manipulat. Nu este vorba doar de încălcarea concretă a legii în campaniile electorale pe plan naţional şi regional, sau de resursele adminsitrative din chiar ziua alegerilor, ci de faptul că dreptul la un scrutin independent nu va fi respectat. O consecinţă este starea actuală precară a parlamentului.Toţi ştiu, declară Semkova că în Rusia nu există decît un guvern virtual. Cît de redusă este greutatea echipei guvernamentale sub Putin, o dovedeşte concedierea premierului Kassianov şi a guvernui său. A fost o mică demonstraţie de forţă din partea preşedintelui cu trimitere la alegerile de la mijlocul lunii. De la scrutinul parlamentar, partidele apropiate Kremlinului se bucură de o majoritate confortabilă în Duma de stat prin care constituţia poate fi modificată. Partidele democratice sunt reprezentate doar de şase deputaţi. O evoluţie înmgrijorătoare consideră Semkova. Partidul Rusiei unite dispune de o majoritate cu care poate schimba constituţia. Este înspăimîntător, căci există deja încercări care duc în acaestă direcţie. Desigur că preşedintele nostru spune că nu va fi nici o modificare în constituţie, ea fiind sfîntă. Totuşi există astfel de încălcări. Parlamentul la noi este de fapt pe post de secretară a guvernului. Legile sunt pregătite de guvern şi parlamentul le salută. Lipseşe un gen de filtru, o funcţie pe care anterior o îndeplineau partidele democratice. Prin ea se corectau şi se îmbunătăţeau legile. Acum este incert cine va prelua această funcţie. Putin a slăbit cu bună ştiinţă instituţiile politice. Viaţa politică şi socială a Rusiei este astăzi din ce în ce mai mult condusă din centrala puterii de la Kremlin. Ea înnăbuşe ambiţiile politice şi vocile critice cu toată energia. Printre victime se numără şi fostul şef al concernului Jukos, Mihail Hodorkovski arestat la finele anului trecut. El îşi arătase public ambiţiile politice şi finanţase opoziţia. Hodorkovski a încercat să aplice diverse programe sociale şi a elaborat interesante proiecte pentru tineri, ceea ce nu a convenit puterii, remarcă Ielena Semkova.
Nici mass-media nu o duce prea bine sub Putin. Mediile independente au fost supuse unor presiuni puternice şi apoi înterzise. In aprilie 2001 televiziunea NTV şi ziarele care aparţineau concernului Gussinski au fost preluate de concernul Gasprom ,fiind aduse pe linia dorită de Kremlin. Pe 22 ianuarie 2003 a fost închis şi postul de televiziune TV6 care se recepta în toată ţara. Noile legi limitează modul de relatare la alegeri şi în operaţiunile anti teroriste .Schemkova precizează că ar fi incorect să se spună că în Rusia nu există libertatea mediilor. Există cîteva posturi de radio şi ziare care se pot exprima liber. Dar ele nu sunt receptate în toată Rusia şi se pune întrebarea cine are acces la ele?. Rusia este o ţară imensă şi posibilitatea de a ajunge la fiecare cetăţean al ei şi de a menţine cu adevărat libertatea presei sunt televiziunea şui mass-media electronică. Si acestea nu există. De aceea şi atitudinea noastră faţă de această chestiune este aproape necunoscută .Există libertatea presei în Rusia, dar puţini cunosc această presă şi fac uz de ea.
Grupările neguvernamentale care cuprind 40 pînă la 70.000 de membri activi sunt îngrijorate de modul cum se desfăşoară campania electorală pentru alegerile prezidenţiale de la mijlocul lunii martie. Ielena Semkova, una din fondatoarele grupării "Memorial" consideră că procesul electoral este manipulat. Nu este vorba doar de încălcarea concretă a legii în campaniile electorale pe plan naţional şi regional, sau de resursele adminsitrative din chiar ziua alegerilor, ci de faptul că dreptul la un scrutin independent nu va fi respectat. O consecinţă este starea actuală precară a parlamentului.Toţi ştiu, declară Semkova că în Rusia nu există decît un guvern virtual. Cît de redusă este greutatea echipei guvernamentale sub Putin, o dovedeşte concedierea premierului Kassianov şi a guvernui său. A fost o mică demonstraţie de forţă din partea preşedintelui cu trimitere la alegerile de la mijlocul lunii. De la scrutinul parlamentar, partidele apropiate Kremlinului se bucură de o majoritate confortabilă în Duma de stat prin care constituţia poate fi modificată. Partidele democratice sunt reprezentate doar de şase deputaţi. O evoluţie înmgrijorătoare consideră Semkova. Partidul Rusiei unite dispune de o majoritate cu care poate schimba constituţia. Este înspăimîntător, căci există deja încercări care duc în acaestă direcţie. Desigur că preşedintele nostru spune că nu va fi nici o modificare în constituţie, ea fiind sfîntă. Totuşi există astfel de încălcări. Parlamentul la noi este de fapt pe post de secretară a guvernului. Legile sunt pregătite de guvern şi parlamentul le salută. Lipseşe un gen de filtru, o funcţie pe care anterior o îndeplineau partidele democratice. Prin ea se corectau şi se îmbunătăţeau legile. Acum este incert cine va prelua această funcţie. Putin a slăbit cu bună ştiinţă instituţiile politice. Viaţa politică şi socială a Rusiei este astăzi din ce în ce mai mult condusă din centrala puterii de la Kremlin. Ea înnăbuşe ambiţiile politice şi vocile critice cu toată energia. Printre victime se numără şi fostul şef al concernului Jukos, Mihail Hodorkovski arestat la finele anului trecut. El îşi arătase public ambiţiile politice şi finanţase opoziţia. Hodorkovski a încercat să aplice diverse programe sociale şi a elaborat interesante proiecte pentru tineri, ceea ce nu a convenit puterii, remarcă Ielena Semkova.
Nici mass-media nu o duce prea bine sub Putin. Mediile independente au fost supuse unor presiuni puternice şi apoi înterzise. In aprilie 2001 televiziunea NTV şi ziarele care aparţineau concernului Gussinski au fost preluate de concernul Gasprom ,fiind aduse pe linia dorită de Kremlin. Pe 22 ianuarie 2003 a fost închis şi postul de televiziune TV6 care se recepta în toată ţara. Noile legi limitează modul de relatare la alegeri şi în operaţiunile anti teroriste .Schemkova precizează că ar fi incorect să se spună că în Rusia nu există libertatea mediilor. Există cîteva posturi de radio şi ziare care se pot exprima liber. Dar ele nu sunt receptate în toată Rusia şi se pune întrebarea cine are acces la ele?. Rusia este o ţară imensă şi posibilitatea de a ajunge la fiecare cetăţean al ei şi de a menţine cu adevărat libertatea presei sunt televiziunea şui mass-media electronică. Si acestea nu există. De aceea şi atitudinea noastră faţă de această chestiune este aproape necunoscută .Există libertatea presei în Rusia, dar puţini cunosc această presă şi fac uz de ea.
Publicitate