Rusia şi scutul american

Şeful statului major al forţelor armate ruse, generalul Baluievski nu vede prea multe şanse ca SUA să cedeze în conflictul privind amplasarea scutului american antirachetă în Cehia şi Polonia. Pînă acum America n-a răspuns oficial Moscovei la propunerea făcută de Putin omologului său Bush, de exploatare în comun a staţiei radar ruseşti aflate la Gabala, în Azerbaigian. Dimpotrivă, din Washington s-a semnalat intenţia Casei Albe de a nu se renunţa la planurile instalării scutului în centrul Europei, susţin oficialii de la Moscova. In context Baluiesvki s-a plîns că partea americană şi în special şeful Pentagonului, Robert Gates ar „deforma natura propunerilor avansate de Putin” , care ar fi fost mult mai cuprinzătoare şi nu s-ar fi rezumat la exploatarea în comun a staţiei ruso-azere. Falsă ar fi şi „afirmaţia conform căreia staţia radar din Azerbaigian e învechită”, a mai susţinut generalul rus. El a precizat că, şi în cazul în care instalaţia actuală ar fi caducă, ea ar putea fi modernizată încă de pe acum.

Punctul cel mai sensibil al luărilor sale de poziţie s-a referit însă la interpretarea dată de occidentali substratului strategic al propunerii lui Putin. Baluievski a calificat drept absurdă concepţia, potrivit căreia proiectul lui Putin reprezintă recunoaşterea de către Rusia a faptului că Iranul reprezintă într-adevăr o ameninţare pentru Europa –aşa cum susţin SUA - şi că, prin urmare, este nevoie de un scut antirachetă.

Baluievski a reiterat mai vechea afirmaţie a Kremlinului, potrivit căreia,

„dacă Iranul reprezintă un pericol, ar fi logic din punct de vedere tehnic şi militar ca sistemul de apărare să fie amplasat cît mai aproape de graniţele iraniene”. Generalul rus mai afirmat textual, că, „pentru a se distruge rachete în faza iniţială a zborului lor, ar trebui ca scutul să se apropie la o distanţă de 500 de km (de frontieră)”.

In consecinţă, Moscova nu ar putea înţelege necesitatea instalării sistemului în Cehia şi Polonia, adăugat Baluievski, precizînd că, din această cauză, el, unul, bănuieşte „că există persoane care încearcă să-i convingă pe liderii americani că Rusia duce o politică agresivă. Unii”, a mai spus el, „afirmă că Rusia s-a ridicat prea rapid, iar complexul ei militaro-industrial e prea activ”.

Baluievski a mai declarat că, în opinia sa, „America nu se va mulţumi cu scutul din Cehia şi Polonia, şi că va amplasa în diverse alte puncte din Europa noi staţii radar şi rachete antirachetă”. Pe scurt, generalul a repetat mai vechile declaraţii semnalizînd frica de încercuire a Kremlinului. Faptul că, în timpul conferinţei de presă l-a avut permanent alături pe viceşeful diplomaţiei ruse, constituie un indiciu menit să reflecte prezumtiva unitate şi solidaritate în acest domeniu a întregii conduceri a Rusiei. Observatori occidentali au remarcat însă tonul potolit al generalului, situat la mare distanţă de stridenţele retorice ale lui Putin, care i-au determinat pe analiştii apuseni, din februarie încoace, să tot anunţe iminenta reizbucnire a războiului rece.

Cu toate acestea, Moscova se arată hotărîtă să reînceapă o cursă a înarmărilor, pentru cazul în care americanii îşi duc la îndeplinire proiectul amplasării scutului în Cehia şi Polonia. Putin a anunţat de altfel că, în reacţie, se vor staţiona în exclava rusă Kaliningrad rachete ruseşti cu rază scurtă de acţiune apte să lovească Cehia şi Polonia. In plus, potivit liderul de la Kremlin a ameninţat că rachetele ruseşti vor ţinti din nou către diverse obiective europene.