Rusia ignoră Chişinăul şi încurajează separatismul transnistrean

În articolul 5 al Tratatului de prietenie şi cooperare între Republica Moldova şi Federaţia Rusă se menţionează că „fiecare dintre Înaltele Părţi Contractante se va abţine de la orice acţiuni care ar cauza prejudicii celeilalte părţi, suveranităţii, independenţei şi integrităţii ei teritoriale. Părţile condamnă separatismul sub toate formele lui de manifestare şi se angajează să nu sprijine mişcările separatiste”.

Practica anilor precedenţi a demonstrat că Rusia şi-a trimis de fiecare dată, în ultimii 20 de ani, emisari la acţiunile organizate de ziua pretinsei „Republici Moldoveneşti Nistrene”. Anul acesta Guvernul de la Chişinău a încercat să prevină o atare situaţie prin difuzarea, în ajun, a unei declaraţii. Prim-vicepremierul pentru Reintegrare al Republicii Moldova, Victor Osipov:

„Guvernul Republicii Moldova dezaprobă marcarea cu fast a celor 20 de ani de la proclamarea regimului neconstituţional în raioanele de est ale ţării. Considerăm neavenite şi orice gesturi care ar susţine ideea mişcărilor separatiste. Proslăvirea unei tentative de divizare cu demonstraţii militare este în contradicţie cu eforturile constructive pe care mizează societatea moldovenească şi comunitatea internaţională. Guvernul Republicii Moldova cheamă reprezentanţii altor state să se abţină de la asemenea acţiuni, precum şi de la declaraţii care ar aduce atingere independenţei, suveranităţii şi integrităţii teritoriale a statului nostru, contând pe respectarea bunelor relaţii bilaterale şi a principiilor dreptului internaţional”.

Această declaraţie a fost ignorată, însă, de Federaţia Rusă. Ambasadorul Rusiei în Republica Moldova, Valerii Kuzmin, a felicitat Transnistria din numele ministrului Afacerilor Externe al Rusiei, Serghei Lavrov, cu ocazia jubileului de 20 de ani şi a promis să acorde în continuare ajutor populaţiei din regiune. Într-un discurs oficial ţinut cu această ocazie, ambasadorul Kuzmin a menţionat că ultimele două decenii sugerează că "identitatea Transnistriei se bazează pe voinţa reală a moldovenilor, ruşilor, ucrainenilor şi altor naţionalităţi care locuiesc în regiune şi care au format istoric, o comunitate specială".

Potrivit diplomatului rus, „condiţiile obligatorii pentru o formulă sigură şi echitabilă a reglementării conflictului ţin de asigurarea dialogului bazat pe egalitatea părţilor, dar, într-o măsură nu mai mică, de dezvoltarea Republicii Moldova pe calea consolidării neutralităţii şi democraţiei, prin fortificarea constituţională a neutralităţii acestui stat”. În acest context, Kuzmin a spus că “Transnistriei trebuie să i se ofere un statut special fiabil garantat”.

Şeful administraţiei separatiste de la Tiraspol, Igor Smirnov, a declarat în ajunul zilei de 2 septembrie că „pentru Transnistria este suficientă recunoaşterea din partea Rusiei, Ucrainei şi Belarus”, iar în ceea ce priveşte revenirea Transnistriei în componenţa Republicii Moldova, Smirnov a spus că un astfel de scenariu este imposibil, „pentru că nu a fost niciodată nici în cadrul Moldovei şi nici în Basarabia”.

La rândul său, pretinsul ministru al securităţii de la Tiraspol, Vladimir Antiufeev, a explicat, într-un interviu acordat ziarului moscovit „Kommersant”, de ce Transnistria nu se va uni niciodată cu Moldova. “În cazul în care Rusia va recunoaşte independenţa Transnistriei, bazele militare ruseşti din această regiune se vor legaliza pe teritoriul 'Republicii Moldoveneşti Nistrene'. Rusia este o ţară puternică şi ea trebuie să-şi asigure securitatea nu doar la hotarele sale, ci şi la o distanţă de mii de kilometri de ele”, a menţionat Antiufeev, invocând exemplul SUA care şi-a amplasat baze militare în România.

Autor: Vitalie Călugăreanu, DW-Chişinău

Redactor: Robert Schwartz