1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Sârmă ghimpată în numele suveranităţii

Petre M. Iancu18 noiembrie 2013

Un text interesant a apărut azi în ediţia online a cotidianului Weser Kurier. E vorba de un interviu cu un ins experimentat în cea mai veche meserie, care închiriază camere prostituatelor din Bremen.

https://p.dw.com/p/1AJRe
Imagine: Fotolia

Cele mai multe dintre ele provin din România. Potrivit lui, femeile care-i iau camerele cu chirie nu ar fi silite să-şi practice profesia, dar ar fi excelent să fie mai bine informate în România cu privire la drepturile, obligaţiile şi posibilităţile pe care le au în Germania. De pildă cu privire la utilizarea prezervativelor în scopul prevenirii bolilor venerice precum SIDA.

El a deplâns concomitent ineficienţa legislativă în materie de combatere a traficului de persoane şi a prostituţiei cu de-a sila, ineficienţă decurgând între altele din nefericitele formulări actuale ale legilor cu pricina incluse în codul penal german.

Subiectul unei noi legi a prostituţiei în Germania se discută în prezent intens în negocierile dintre creştin-democraţi şi social-democraţi cu privire la formarea viitoarei coaliţii guvernamentale federale.

Editorialiştii se ocupă în continuare, pe larg, de stadiul acestor negocieri. Analiştii abordează congresul SPD şi volta spre stânga a social-democraţilor, care, spre iritarea creştin-democraţilor, au hotărât să-şi ofere pe viitor posibilitatea de a alcătui coaliţii guvernamentale, la nivel federal, cu Partidul Stânga. Partid considerat de mulţi a fi o organizaţie extremistă de tip postcomunist.

Conform ziarului berlinez Die Welt, proaspăt confirmatul lider social-democrat, Gabriel, se confruntă cu obstacole mai mari în tentativa sa de a convinge baza partidului să accepte alianţa cu formaţiunea de centru-dreapta a Angelei Merkel, decât să negocieze formarea marii coaliţii cu adversarul politic creştin-democrat.

Neue Zuercher Zeitung remarcă stilul retoric „pompos” al declaraţiilor şefului SPD, Gabriel, care a condiţionat încheierea unei alianţe guvernamentale cu Uniunea cancelarei de acceptarea, de către creştin-democraţi, a unui salariu minim pe economie precum şi a dublei cetăţenii. Or, după cum, pe bună dreptate, notează cotidianul elveţian, victoria în alegeri le-a aparţinut creştin-democraţilor Angelei Merkel, iar „învingătorilor nu le place să li se dicteze condiţii de către cei învinşi”.

Observatorii mai comentează pe larg şi situaţia politică din Italia după ce fostul premier Berlusconi şi-a reînfiinţat Forza Italia, despărţindu-se de o parte din membri grupării sale.

O serie de editorialişti salută reformele anunţate de China comunistă, care intenţionează să elimine parţial unele din restricţiile impuse prin politica unui singur copil. Concomitent, „Partidul comunist lichidează reeducarea prin muncă şi reformează justiţia” - se bucură, uşor prematur, cotidianul conservator german Frankurter Allgemeine Zeitung.

Spaţii ample continuă să se consacre şi scandalului NSA. În context, ziarul elveţian Neue Zuercher Zeitung avertizează cu argumente pe cât de tari pe atât de convingătoare împotriva tot mai stăruitoarelor revendicări ale unor europeni cerând izolarea de americani a Europei.

„Sârma ghimpată în Internet nu este o soluţie”, relevă ziarul amintind de concluziile extrem de eronate trase de francezi după primul război mondial. Atunci, francezilor li s-a părut că apărarea cea mai bună ar fi să se retragă îndărătul unor tranşee bine fortificate şi să mizeze pe războiul de poziţii de-a lungul liniei Maginot. Ceea ce, în 1940, avea să-i condamne la înfrângerea sub loviturile rapidelor unităţi de tancuri ale trupelor hitleriste care, pur şi simplu, „au ocolit-o ori au străpuns-o în punctele ei vulnerabile”.

Ziarul elveţian relevă că „duşmanii libertăţii îşi freacă mâinile de bucurie”, în reacţie la cererile de reglementare suplimentară a internetului avansate inclusiv de către „europeni, care, în mod comprehensibil, vor să-i pună la punct pe aroganţii americani”. Or, Internetul, ca spaţiu al libertăţii, a deranjat mult Moscova şi Beijingul. În ambele capitale s-a invocat în repetate rânduri revendicarea restrângerii libertăţii în numele „securităţii” şi „suveranităţii naţionale”...