Sârma ghimpată de la Prut – la muzeu!

Fostul preşedinte al Republicii Moldova, liderul comunist Vladimir Voronin, ameninţa anul trecut că-i va băga la puşcărie pe toţi cei care vor îndrăzni măcar să se gândească la demolarea gardului de sârmă ghimpată de la Prut.

Noul prim-ministru al Republicii Moldova, Vlad Filat, precum şi preşedintele interimar, Mihai Ghimpu, consideră absurdă menţinerea gardului de sârmă ghimpată între Republica Moldova şi Uniunea Europeană în condiţiile în care noi, basarabenii, suntem cei care tindem să ne integrăm în marea familie europenă.

Premierul Vlad Filat: „Va fi o acţiune care urmează să stabilească o realitate..., un mesaj adecvat pentru cei către care tindem. Noi tot vorbim de integrare europeană, dar cu sârmă ghimpată care separă Europa de Republica Moldova”.

Ideea demolării gardului de sârmă ghimpată este susţinută şi la nivel legislativ de către coaliţia liberal-democrată. Iniţiativa legislativă de demolare a gardului vine, însă, din partea Partidului Liberal. Liderul PL, Mihai Ghimpu, preşedinte al Parlamentului Republicii Moldova:

„Este o iniţiativă legislativă a deputaţilor PL. Poziţia mea cred că este clară... Eu sunt liberal şi vreau să mă duc liber peste tot unde vreau. Sârma ghimpată să rămână doar în istorie şi la muzeu”.

Gardul de sârmă ghimpată a fost instalat pe Prut de sovietici în 1940 după ce au reuşit să rupă Basarabia de la România. La începutul anilor '90 o parte din gardul de sârmă ghimpată a fost demolat, dar o porţiune de 80 de kilometri a rămas în preajma raionului Ungheni şi Cantemir.

Anul trecut, Consiliul raional Ungheni a decis scoaterea gardului, dar tentativa a eşuat. În timpul unei vizite la Ungheni a preşedintelui de atunci al Republicii Moldova, Vladimir Voronin, preşedintele raionului, Ion Harea, i-a explicat şefului statului că “sârma ghimpată de pe Prut este deja ruginită, iar tot ce este ruginit trebuie să plece”. Subtilitatea mesajului l-a enervat pe Voronin, care l-a ameninţat pe Ion Harea cu puşcăria.

Iată ce crede acum despre acel incident preşedintele raionului Ungheni, Ion Harea:

„Cum poţi ca pe o treime a graniţei să ai sârmă ghimpată, iar în rest – nu? Care este rostul ei? Noi ne-am dat bine seama care e rostul ei... Anterioara guvernare se simţea foarte bine după această sârmă ghimpată, pentru că nimeni nu vedea ce se petrece acolo”.

Preşedintele raionului Ungheni susţine că, după sârma ghimpată, raionul Ungheni are mai mult de 2.200 hectare de terenuri care ar trebui să fie valorificate.

În plus, după gard sunt multe morminte care nu pot fi îngrijite din cauza restricţiilor impuse de grăniceri. În regiunea limitrofă zonei de frontieră de la Prut locuiesc peste 186 mii 400 de basarabeni.

Guvernul de la Chişinău speră să absoarbă fonduri europene în cadrul programului de bună vecinătate România - Republica Moldova, pentru dezvoltarea zonei de frontieră neexploatate până acum din cauza acestui gard.

Facilitarea accesului la teritoriile riverane râului Prut va încuraja agenţii economici şi administraţiile locale să dezvolte agricultura, silvicultura şi turismul.

Autor: Vitalie Călugăreanu, Chişinău
Redactor: Medana Weident