Să ţinem piept amneziei

arabilul? Înseamnă a milita pentru drepturile omului, indiferent unde sunt ele violate, a milita pentru statul de drept şi pentru libertate, oriunde acolo unde se atentează la integritatea lor. Acestea sunt unităţile de măsură care pot cîntări politica germană" ...

Am citat azi, 26 ianuarie 2005 cînd se împlinesc 6o de ani de la eliberarea lagărului de exterminare de la Auschwitz, un fragment din comentariul publicat în ziarul german DIE WELT despre discursul cancelarului Schroder cu prilejul ceremoniei de stat consacrate tragicei aniversări. Holocaustul impune germanilor o responsabilitate mărită faţă de soarta semenilor lor, mai ales a acelora care din raţiuni etnice, politice sau religioase sunt primejduiţi sau persecutaţi scrie NORDSEE ZEITUNG. În prelungirea acestei răspunderi morale, vigilenţa faţă de resuscitarea ideologiei brune, indiferent sub ce forme azi, trebuie să fie maximă - conchide REUTLINGER GENERAL ANZEIGER, comentînd indirect şi cazul deputaţilor NPD din parlamentul de land din Saxonia, care au refuzat să participe la momentul de reculegere, părăsind sala sub pretextul că bombardamentele din1945 comise de aliaţi asupra Dresei, ar fi fost la fel de cumplite ca Holocaustul.O astfel de afirmaţie nu este doar un atac la adresa sistemului de valori al democraţiei ci un semnal de alarmă atrage atenţia ziarul citat. Cotidianul austriac DER STANDARD se opreşte asupra acestui episod, indirect vizat de cancelarul Schroder în discrusul lui oficial de ieri de la Berlin, elogiind concomitent virtuozitatea retorică a şefului guvernului german, cu atît mai convingătoare cu cît discursul său s-a desfăşurat pe un teren extrem de sensibil. Felul în care Germania s-a confruntat cu trecutul ei nazist şi cu Holocaustul în special, a devenit de mai multă vreme exemplar şi el a fost apreciat explicit ca atare şi de Israel Singer , preşedintele Congresului Mondial Evreiesc, în comentariul apărut în FINANCIAL TIMES din Londra, sub propria sa semnătură."

În domeniul combaterii antisemitismului Germania are azi cel mai mult de oferit, ea dispune de legi severe împotriva tendinţelor extremiste, a simbolurilor naziste, a retoricii antisemite, a negării sau relativizării Holocaustului, al cărui capitol este inclus in manualele de istorie şi a cărui lecţie este o componentă a conştiinţei naţionale. Liderii politici germani fac parte dintre apărătorii cei mai sensibili şi hotărîţi ai cunoaşterii a ceea ce a fost, a însemnat şi înseamnă Holocaustul, angajîndu-se concomitent în apărarea comunităţilor evreieşti din întreaga lume.Prin această poziţie cu totul singulară, Germania ar trebui să preia în Europa rolul de lider , ceilalţi urmînd să preia şi să ducă mai departe aceste eforturi de cunoaştere şi confruntare cu trecutul, pentru a putea oferi garanţia că lecţia Holocaustului nu va fi niciodată uitată - opinează FINANCIAL TIMES , în articolul semnat de Israel Singer. Dar prestigiosul cotidian britanic nu este singurul care se opreşte azi asupra felului în care Germania a comemorat cele 6 decenii de la eliberarea de către aliaţi a deţinuţilor din lagărul de concentrare de la Auzschwitz .

Să revenim de la lecţiile de istorie ale trecutului la prezentul imediat mai exact la alegerile din Irak care stau sub o zodie nefavorabilă. Cotidianul SUDDEUTSCHE ZEITUNG se opreşte din nou asupra modului în care tocmai militarii americani au închis ochii în faţa cazurilor de încălcare a drepturilor omului şi de tortură comise tocmai de autorităţile irakiene după eliberarea ţării de sub dictatura lui Saddam Hussein . Or menirea intervenţiei americane era tocmai aceea de a oferi Irakului şansele accesului la democraţie şi la valorile statului de drept constituţional.

Democratizare cu forţa armelor sau a diplomaţiei? Întrebarea relevă divergenţele de opinii şi metode existente între politica americană şi cea europeană în regiune, divergenţe subliniate indirect şi de vizita în Iran a ministrului german de externe Joschka Fischer. FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG se opreşte asupra problematicii şi scrie: "afirmaţiile americanilor şi opţiunile lor militare furnizează diplomaţiei europene un potenţial de ameninţare de care ea însăşi nu dispune sau nu vrea să dispună. De aceea este de dorit ca un consens cît mai larg să poată fi realizat.Programul nuclear al Iranului nu poate fi stopat decît printr-o concertare a politici americane şi europene - această concertare fiind şi scopul pe care cancelarul Schroder şi preşedintele Bush şi-au propus să-l atingă. OSSTHURINGER ZEITUNG crede că de astă dată America este realmente interesată într-o soluţionare diplomatică a conflictului, ameninţările Washingtonului fiind în fond sortite să sprijine ofensiva diplomatică a Europei.Dar este greu de crezut că o criză de dimensiunile celeia iraniene poate fi soluţionată de Bush căruia îi lipseşte capacitatea de a acţiona în cîmpul cooperării internaţionale, conchide ziarul est german citat.