"Să nu vorbim despre fraude!"

Într-un interviu acordat DW, Michael Löher, de la Asociaţia germană pentru politici sociale, atrage atenţia asupra unor exagerări şi folosirii termenilor falşi.

DW: Domnule Löher, guvernul a constituit o comisie, pentru a verifica eventuala fraudare sistemului social de către imigranţii din UE. Bavarezii din CSU au incins dezbaterea prin sloganul "cine înşeală, zboară". Este într-adevăr statul social german înşelat sau abuzat?

Michael Löher: Personal, nu cunosc nici un caz important de abuz sau fraudare. Indiferent de originea celor vizaţi. În cazul imigraţiei est-europene nu ar trebui să se vorbească despre înşelătorie. Sunt de fapt oameni, care folosesc dreptul la liberă circulaţie, pentru a ajunge în Germania. De aici rezultă însă şi drepturi. Deciziile trebuie luate pentru fiecare caz în parte. Dar nu au nimic în comun cu frauda. Găsesc că termenul este fals şi menit a polariza.

De la 1 ianuarie 2014 dreptul la liberă circulaţie a forţei de muncă este valabil şi pentru români şi bulgari. S-ar putea înrăutăţi situaţia, după cum au avertizat deja mai multe voci?

Este posbil ca numărul imigranţilor să crească. Dar nu va creşte automat şi numărul cazurilor sociale. Raportat la numărul total de locuitori din Republica Federală, nu vom putea vorbi despre o imigraţie în masă. Vorbim probabil de circa 30.000 de persoane care beneficiază de ajutor social de tip Hartz IV, la un număr total de 80 de milioane de locuitori . Nu trebuie să negăm că anumite oraşe se confruntă cu probleme serioase, dar să extinzi situaţia la nivelul întregii Germanii este exagerat. Am avut o situaţie similară, atunci când polonezii au beneficiat de dreptul la libera circulaţie a forţei de muncă. Toate informaţiile alarmiste nu s-au adeverit. Să nu uităm că mulţi dintre românii şi bulgarii sosiţi în Germania şi-au găsit de lucru.

Care sunt problemele locale la care vă referiţi?

Existe oraşe în aglomerările urbane, unde numărul mare de imigranţi crează probleme. Trebuie vorbit despre acest aspect. Există mai puţine probleme la nivelul asigurărilor sociale decât atunci când este vorba de asigurarea unei locuinţe decente sau acordarea de asistenţă medicală. Aici se impun diferenţieri clare.

În ce măsură primesc imigranţii români şi bulgari ajutoare sociale?

Statistic, la nivelul întregii Germanii, cifrele sunt insignifiante. De exemplu, la capitolul Hartz IV, în anul 2012, din totalul de 6 milioane de beneficiari, doar 0,5 la sută au revenit românilor şi bulgarilor. Chiar şi în cazul des invocatelor alocaţii pentru copii, în luna iunie a anului 2013, circa 32.000 de români şi bulgari primeau aceste alocaţii. Raportat la Germania, vorbim de 0,37 procente. Cei mai mulţi străini care primesc alocaţii pentru copii în Germania sunt de origine poloneză, chiar dacă în discuţiile publice situaţia este deseori altfel prezentată.

Ce reguli există pentru cetăţenii europeni pentru a beneficia de ajutor social?

Cine munceşte are şi drepturi. Uneori şi cei care caută un loc de muncă au anumite drepturi. Există deja primele decizii judecătoreşti, care nu sunt de necontestat. Tribunalul Social din Republica Federală a livrat pentru clarificare Curţii Europene a Drepturilor Omului un set de decizii contradictorii

Cetăţenii europeni se bucură de dreptul la libera circulaţie a forţei de muncă, dar în dezbaterile politice se menţionează tot mai des posibila îngrădire sau chiar suspendare a acestui drept. Care este părerea dumneavostră?

În cadrul Uniunii Europene avem anumite obligaţii contractuale. Statele est-europene sunt membri cu drepturi depline. La 1 ianuarie 2014 au fost înlăturate ultimele bariere. Decizia de a primi aceste state în Uniunea Europeană a fost luată cunoscându-se situaţia din zonă. Astăzi libertatea de circulaţie este valabilă şi nu există drum de întoarcere.

Asociaţia pe care o reprezentanţi a elaborat un document referitor la imigraţia din statele sud-estice ale UE. Ce soluţii ar trebui să găsească şi noua Comisie înfiinţată la Berlin, care urmează să verifice dacă se impune schimbarea legislaţiei de imigraţie la nivel comunitar?

Comisia ar trebui să abordeze factual situaţia. Soluţia principală ar fi ca statele sursă de imigraţie să beneficieze de condiţii, astfel încât cetăţenii să nu îşi mai părăsească ţara. Problemele reale din Germania, precum cazarea acestora sau finanţarea unor cursuri de limbă, trebuie rezolvate. Pentru acestea s-ar putea folosi bani din fondurile sociale europene. În plus este nevoie de acţiuni comune atât la nivel de landuri cât şi la nivel federal.

Michael Löher este jurist şi membru în conducerea Asociaţiei germane pentru politici sociale. Din Asociaţie fac parte administraţii locale, de land, organizaţii independente, jurişti şi analişti. Asociaţia se prezintă drept platformă pentru toţi actorii de pe scena socială şi a elaborat în toamna anului 2013 un document referitor la imigraţia cetăţenilor comunitari din Europa de Sud-Est.