Săptămâna Verde: reţeta bunicii din România, la Berlin

Producători mici şi mari, afaceri de familie, de la mezeluri şi brânzeturi, la vin şi miere: explozie de gusturi la standul României de la Săptămâna Verde. Toate bio. Şi ca să aflăm ce se găseşte în recipientele din care nu se feresc să guste vizitatorii târgului, am stat de vorbâ cu un apicultor, o doamnă pasionată de trandafiri şi un bucătar care nu a uitat reţeta bunicii.

"Încă nu au apărut produse chimice, în zona noastră"

Traian Valeriu Duda e apicultor în Oraviţa şi consultant al Camerei Agricole Caraş-Severin.

DW: Aţi venit pentru prima dată la Grüne Woche. E cunoscută mierea românească în Germania?

Traian Valeriu Duda: Participăm cu miere şi alte produse apicole, polen şi propolis, atât prelucrat, cât şi direct de pe rame. Am dori să exportăm cât mai multă miere în Germania, pentru că Germania e cel mai mare importator de miere din Europa, din câte cunosc eu. Au o cultură deosebită în a consuma produse de genul acesta. Am văzut la ei şi produse, de fapt miere importată din China, care are un preţ foarte mic. E clar că nu e chiar naturală. Văd că mierea noastră e apreciată foarte mult. Au trecut foarte mulți vizitatori pe la standuri. S-au dovedit a fi şi cunoscători. Au fost mulţumiţi de produsele noastre.

DW: Ce condiţii trebuie să îndeplinească mierea ca să fie de calitate?

Traian Valeriu Duda: În primul rând, noi avem o miere de calitate datorită condiţiilor climatice, mai ales în Banatul de munte, în Caraş Severin, de unde venim. Sunt masive de salcâm, păduri de tei, avem o floră foarte bogată montană, pe pajişti. Am văzut şi la târguri la Bucureşti, apreciau foarte mult poliflora. Întrebau: "Miere de floare de fân, de munte, nu aveţi?" Şi pe germani îi interesează foarte mult poliflora. Imediat îşi dau seama că are aroma aia specifică dealului. Noi suntem puţin avantajaţi, pentru că încă nu au apărut produse chimice în zona noastră, sus, acolo. Caraşul are şi foarte multe localităţi care nu au fost colectivizate. Şi unde o agricultură puternic chimizată nu a apărut. S-a păstrat acurateţea solului.

DW: În vestul Europei există o cultură bio. E producerea alimentelor naturale în România o şansă în plus pe piaţa externă?

Traian Valeriu Duda: Sigur, trebuie să îndeplineşti anumite condiţii. Dacă le îndeplineşti, poţi să mergi pe bio. Am văzut aici în Berlin că nu există stradă unde să nu vezi unul sau două magazine bio. Şi să ştiţi că ei chiar cumpără, nu doar vizitează. Preţurile sunt mai mari şi asta înseamnă că ei chiar apreciază produsele bio. Au şi restaurante cu mâncare bio şi supermarketuri.

DW: V-au contactat deja potenţiali clienţi, aici la Grüne Woche?

Traian Valeriu Duda: Primul client care a venit la standul nostru a fost un biolog, care a stat mult la noi şi a cumpărat din toate produsele pe care le avem. Am discutat, urmând să ne contacteze, pentru a face o afacere. În general, în România micii apicultori, care au 300-400 de familii de albine, nu au încă formată o piaţă de desfacere precisă, un sistem de preluare. Noi vindem mierea la un preţ mai mic, mult sub preţul european. Marii procesatori o iau, o prelucrează şi o exportă. Spre deosebire de ei, pentru noi e foarte greu, sunt multe piedici. Chiar dacă ai găsi o desfacere în afară, îţi trebuie tot felul de acte şi e complicat să ieşi pe piaţă. Eu zic că nu e bine. Alţii, în alte ţări, îşi pot prezenta direct produsele.

"Oamenii gustă, spun că e bun şi mulţi cumpără"

Siropul şi dulceaţa de trandafiri ale Nicoletei Florea, din judetul Sibiu, atrag curiozitatea vizitatorilor. Mulţi nu au auzit niciodată despre astfel de produse.

Nicoleta Florea: Sunt produse naturale şi bazate pe o reţetă tradiţională. Nu folosim conservanţi, pentru că suntem înscrişi în agricultura ecologică, anul doi de conversie. Peste un an de zile, o să devenim bio.

DW: Produsele din trandafiri sunt rar întâlnite, mai ales pe pieţele din străinătate.

Nicoleta Florea: Da, foarte rar întâlnim şi în România. Plantaţia noastră se extinde pe 2.000 de metri pătraţi. Nu avem o suprafaţă foate mare. Putem procesa aceste două produse, siropul şi duceata, foarte bine. Siropul e foarte sănătos, combate aftele bucale, conţine vitaminele A, B3, D, E şi C. E foarte sănătos pentru copii şi pentru persoanele care suferă de astm, hipertensiune arterială, probleme de circulaţie, tuse, indigestie sau stres.

DW: Aţi sesizat în România un trend al consumului de produse bio?

Nicoleta Florea: De doi ani am ieşit pe piaţă şi am făcut o alegere bună, prin plantarea acestei suprafete de trandafiri, pentru că toată lumea caută să mănânce sănătos. La fel ca noi şi copiii noştri.

DW: Ce condiţii trebuie să îndeplinească un produs pentru a primi licenţă bio?

Nicoleta Florea: Vă pot da exemplul nostru, ca mici producători. Pământul nostru nu a fost niciodată, în ultimii 10 ani, stropit cu substanţe chimice. Înainte era o pajişte pe care se aflau pomi, care nu au fost îngrijiţi. Noi am defrişat acea suprafaţă şi am folosit-o pentru a planta trandafirii. E clar o cultură bio, prin analiza solului, prin analiza plantei. Nu stropim cu absolut nimic. Ajutăm planta doar cu gunoi de grajd.

Spaghetti italieneşti cu iz bănăţean

Iosif Freis are o fabrică de conserve în judeţul Caras- Severin, unde "totul se face manual, după reţeta bunicilor."

Iosif Freis: Am venit la Berlin cu salată de ciuperci, ceva nou de data asta. Dar la noi, la poalele Semenicului, această salată se face de 150 de ani. Am pus-o în borcane şi am adus-o aici. Mai avem zacuscă din ciuperci. Ea conţine ciuperci de fag, cunoscute sub denumirea de pleurotus, vinete, morcovi, roşii şi ulei. Se poate folosi la spaghetti bolognese sau la micul dejun, rece, pe pâine. Încă o noutate, inspirată din bucătăria Italiei, sunt ciupercile, călite în ulei de măsline, care dau un gust special salatei verzi.

DW: Aţi combinat aşadar tradiţia culinară a Banatului cu cea a Italiei, pentru a prezenta aici, la Grüne Woche, produse mai puţin întâlnite?

Iosif Freis: Eu sunt bucătar şi am gătit în Tirol. Sunt impresionat de bucătăria italienească, pe care o găsesc foarte "colorată". Cunosc o grămadă de reţete de paste.

DW: Se întrevăd şanse de a plasa produsele pe care le prezentaţi aici pe piaţa germană?

Iosif Freis: Da, am mai fost în Bavaria şi cred că voi exporta în curând în acea zonă. Probabil că vor exista colaborări şi la Berlin. În România, produsele mele se găsesc chiar şi în hipermarketuri, în Bucureşti, Timişoara, Caraş- Severin. Produsele mele nu conţin coloranţi alimentari, conservanţi sau gluten.

DW: Unde se desfăşoară producţia?

Iosif Freis: Avem o fabrică, în care lucrează 11 angajaţi. La ora actuală, pot să fac în jur de 30.000 de borcane. Nu ştiu dacă e mult sau puţin, suntem totuşi o firmă mică, dar toată munca se realizează manual. De aceea sunt şi putin mai scumpe. Lucrăm de fapt după reţetele vechi, ale părinţilor şi bunicilor noştri.

Autor: Lavinia Pitu
Redactor: Ovidiu Suciu