Salvată în ultimul moment

Pentru ministrul Evanghelos Venizelos se încheie un capitol tulbure din mandatul său la cârma finanţelor. Dar, pe străzile din Grecia, nimeni nu împărtăşeşte optimismul cabinetului elen. "Nu contează câţi bani primim. Dacă economia nu-şi revine şi nu scăpăm de datorii, nu vom ieşi niciodată din criză. Actuala politică este complet greşită", spune un fost profesor din Atena.

Măsurile de austeritate pe care guvernul elen le tot decide de doi ani încoace vizează, cu precădere, reduceri salariale şi majorări la impozite. La sfârşitul săptămânii, şi grecii cu pensii mari au primit o veste proastă: pensia se micşorează cu 12%.

Deşi Grecia face economii peste economii, banii nu ajung nici măcar ca să-şi achite dobânda la credite. În aceste condiţii, singura soluţie este contractarea unor noi împrumuturi. Dar, în ţară, consumul a scăzut, iar recesiunea economică devine tot mai apăsătoare. Falimentele sunt la ordinea zilei iar rata şomajului a crescut.

Bănci, asigurări, fonduri de investiţii şi de pensii vor pierde, în total, 107 din cele aproximativ două sute de miliarde de euro reprezentând datoriile Greciei faţă de aceste instituţii. Concret, în schimbul titlurilor de stat pe care le deţin, acestea vor primi obligaţiuni a căror valoare va fi mai mică de 53,5% din titlurile iniţiale, deşi până acum era vorba de 50%. Aceasta a fost premisa pentru acordarea ajutorului financiar menit să scape Grecia de faliment.

Cele 130 de miliarde, care vor ajunge la Atena sub forma unui ajutor public, vor contribui la redresarea economiei care, chiar începând de anul viitor, va da semne de revigorare - a afirmat premierul elen Lukas Papademos.

Aşteptări pesimiste

"Nu întrevăd nicio şansă iar creditele nu ne ajută. Atâta timp cât ţara nu produce ceva care să ne ajute să ne revenim, nu văd cum am putea vorbi despre avânt economic", este de părere o pensionară.

Dar nu numai populaţia din Grecia este sceptică în privinţa viitorului ţării. Negocierile privind acordarea asistenţei financiare au fost extrem de dificile, întrucât numeroase ţări europene se îndoiesc de capacitatea Atenei de a îndeplini planurile de reformă, mai ales în contextul alegerilor legislative programate în primăvara acestui an.

Printre altele, la Bruxelles au fost convenite şi mijloacele de reducere a datoriei statului elen, până în 2020, la 120% din PIB. În cifre, salvarea Greciei de la colaps înseamnă aproximativ 350 de miliarde de euro. Este vorba despre primul program de asistenţă, în valoare de 110 miliarde de euro (aprobat în 2010), de cel de-al doilea plan de 130 de miliarde de euro (elaborat în 2011) şi despre reducerea datoriei ţării cu aproximativ 110 miliarde.

Este un efort uriaş, la care vor contribui statele din Zona euro, creditorii privaţi, Banca Centrală Europeană şi Fondul Monetar Internaţional. În încercarea de a câştiga încrederea partenerilor, premierul elen Papademos şi-a propus o reducere suplimentară de peste trei miliarde de euro a cheltuielilor bugetare în 2012.

Autori: Thomas Bormann, Claudia Ştefan
Redactor: Ovidiu Suciu