Sarkozy, somat să returneze banii plătiţi de Haiti pentru independenţă

Şeful statului francez, Nicolas Sarkozy, i-a scris preşedintelui Comisiei Europene, José Manuel Barroso, solicitând un angajament mai consistent în vederea susţinerii sinistraţilor din Pakistan. În plus, liderul de la Paris a propus ca, prin intermediul eforturilor naţionale, Uniunea Europeană să îşi constituie o forţă de intervenţie rapidă în zone calamitate. "Trebuie să tragem concluziile adecvate după Haiti şi incendiile din Rusia şi să fim capabili să punem în mişcare trupe europene de intervenţie în astfel de situaţii de criză", se arată în scrisoarea transmisă de Sarkozy duminică. Mesajul a pornit simultan cu solicitarea adresată de Franţa partenerilor din Alianţa Nord-Atlantică pentru a asigura livrarea de materiale de asistenţă umanitară în regiunile afectate de inundaţiile din Pakistan.

Preşedintele Franţei a menţionat Haiti, în scrisoarea către Comisia Europeană. Ţara caraibeană, fostă colonie franceză şi lovită recent de un cutremur de mare amploare, urma să primească asistenţă umanitară în valoare de aproximativ patru miliarde de euro. Din angajamentul asumat în conferinţa donatorilor din martie 2010, Haiti s-a ales doar cu circa 400 de milioane euro, bani oferiţi de Brazilia, Australia, Norvegia, Columbia şi Estonia.

Absenţa Franţei de pe lista celor ce au contribuit la reconstrucţia din Haiti poate fi unul dintre motivele pentru care un grup de parlamentari, oameni de ştiinţă, jurnalişti, scriitori şi studenţi semnează o scrisoare publicată în ediţia de astăzi a cotidianului parizian Liberation prin care îi solicită preşedintelui Sarkozy să returneze banii cu care insula caraibeană şi-a plătit independenţa câştigată în urmă cu 200 de ani. Este vorba despre echivalentul a 17 miliarde de euro, sumă suficientă pentru a acoperi nevoile de reconstrucţie de după cutremurul de acum şapte luni.

În pragul anului 1800, Haiti (pe atunci St. Dominique) era, încă, cea mai profitabilă sursă de sclavi pentru Franţa. În anul 1804, sclavii răsculaţi au reuşit să înfrângă trupele lui Napoleon, proclamând prima republică independentă a negrilor din lume. Proprietarii francezi de sclavi au solicitat despăgubiri aşa că, în 1825, regele Carol al X-lea a impus noului stat o taxă de independenţă în valoare de 100 de milioane de franci aur. Până în 1947, Haiti a plătit 90% din suma cerută de Paris. Un proces internaţional lansat de Haiti a fost abandonat când, în 2004, Franţa a sprijinit lovitura de stat împotriva preşedintelui Jean Bertrand Aristide. În scrisoarea publicată de Liberation, taxa de independenţă este calificată ca "fiind ilegitimă şi ilegală", pentru că "haitienii, care şi-au câştigat independenţa într-o revoltă de succes, au fost forţaţi să plătească din nou pentru independenţă".

Autor: Cristian Ştefănescu
Redactor: Robert Schwartz