1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Satisfacţie şi scepticism

Rodica Binder29 iulie 2005

Satisfacţie şi scepticism – acestea ar fi principalele reacţii cu care presa germană şi internaţională a întîmpinat azi decizia Armatei Republicane Irlandeze de a renunţa la violenţă.

https://p.dw.com/p/B14N
Armata Republicană Irlandeză se dezice de violenţă
Armata Republicană Irlandeză se dezice de violenţăImagine: AP

Cît de fiabilă este declaraţia organizaţiei care are pe conştiinţă prin acţiunile ei teroriste moartea a mii de persoane – este o chestiune de viitor scrie NORDWEST ZEITUNG. IRA trece drept cea mai bine organizată grupare teroristă din Europa dar ea este la ora actuală scindată, fapt ce sporeşte riscul unor acţiuni violente autonome.Iar pentru Tony Blair actuala situaţie politică este o grea ipotecă crede DRESDNER NEUESTE NACHRICHTEN .In presă s-au mai făcut auzite însă voci care consideră decizia IRA drept un succes al premierului britanic.FINANCIAL TIMES califică vestea renunţării la violenţă a organizaţiei drept minunată, ea trebuind să fie urmată de dizolvarea organizaţiei şi de reconcilerea celor două părţi pentru ca scepticismul observatorilor să se spulbere.

După 36 de ani de război şi 3600 de victime – afirmă LA REPPUBLICCA - organizaţiei nu-i mai rămîne altceva de făcut decît să se dizolve .De la Madrid, EL PAIS proiectează exemplul irlandez asupra conflictului basc dar sugerează şi ce ar trebui să facă Londra : să înceapă negocierile pentru o soluţie durabilă de pace şi să adopte măsurile pe care le promite demult.Dacă IRA nu va mai opera militar, unica formaţiune de „pistoleros” care va acţiona în Europa rămîne ETA organizaţia separatistă bască şi, din nefericire, Djihaddul - conchide CORRIERE DELLA SERA.

Pe fundalul luptei împotriva terorismului internaţional intenţia IRA de a se dezice de violenţă a fost primită cu acelaşi entuziasm cu care bursa a reacţionat la decizia managerului şef al concernului Daimler Chrysler de a se retrage . Evenimentul a fost copios comentat azi mai ales în presa din Germania.

DIE WELT întrevede în gestul lui Schrempp o scadenţă şi în acelaşi timp o schimbare de stil: de la capitalismul domestic la cel global.Aceasta deşi Schremp a operat permanent în interesul acţionarilor internaţionali , atrăgîndu-şi antipatia compatrioţilor. Numele lui rămîne şi o emblemă a lăcomiei supermanagerilor : Jürgen Schrempp a fost unul din cei mai bine plătiţi şefi de concerne fără ca performanţele firmei să fie pe măsura onorariilor pe care el le-a încasat remarcă SÜDDEUTSCHE ZEITUNG.

O altă veste, cea a unei defecţiuni la naveta spaţială Discovery, ridică grave semne de întrebare asupra soartei cosmonauţilor aflaţi acum pe staţia orbitală şi a agenţiei spaţiale NASA dar şi asupra staţiei orbitale înseşi căci, scrie KÖLNER STADTANZEIGER, dacă misiunile Discovery vor fi suspendate atunci şi investiţiile europene în staţia orbitală se vor dovedi falimentare.

Ameninţată este şi încrederea în sine a Americii care nu se mai poate baza exclusiv pe spiritul de pionierat avînd nevoie şi de succese reale relevă cotidianul elveţian TAGESANZEIGER.Iar DIE PRESSE enumeră de la Viena, pe fundalul eşecului costisitor al programului Discovery, care sunt realele probleme ale omenirii : procesul încălzirii atmosferei terestre, maladia SIDA,foametea, sărăcia, terorismul .Pentru a le soluţiona, Statele Unite nu au dat dovadă pînă acum de prea multă imaginaţie conchide ziarul austriac citat.

„Refugiaţi între două fronturi” se intitulează articolul de fond publicat azi în cotidianul FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG . Textul porneşte de la soarta celor 455 de refugiaţi din Uzbekistan refugiaţi în Kirghistan sun patronajul Inaltului Comisariat ONU. Aceştia erau ameninţaţi să fie retrimişi „acasă” la cererea vehementă a guvernului uzbek.Decizia organizaţiei pentru refugiaţi a Naţiunilor Unite de a-i trimite pe nefericiţi într-o ţară sigură a pus capăt coşmarului lor. Pe prima pagină, marele ziar german semnalează într-o ştire că cei 455 de refugiaţi uzbeci în urma masacrului din Andijan află un adăpost în România de unde ar urma să plece în terţe ţări sigure.