Scandalul vizelor româneşti eliberate basarabenilor capătă amploare

Chişinăul a răspuns astfel la declaraţia şefului diplomaţiei române, Adrian Cioroianu, care îşi exprima vineri regretul că nu a primit o înştiinţare oficială în legătură cu acuzaţiile proferate la adresa diplomatului român.

Ministerul de Externe al Republicii Moldova susţine că şi anterior a atras atenţia părţii române că dispune de informaţii privind posibila implicare a diplomaţilor români în scheme frauduloase de eliberare a vizelor. Uşor ironic, diplomaţia de la Chişinău constată că "România nu este unica ţară membră a Uniunii Europene care eliberează vize la Chişinău" şi nu a ratat ocazia să-i reproşeze României şi „comportament neadecvat al reprezentanţilor poliţiei române de frontieră faţă de cetăţenii moldoveni". Potrivit comunicatului citat, „de multe ori, prin întrebările pe care le adresează, poliţiştii de frontieră îşi depăşesc vădit competenţele funcţionale, iar aceste gesturi pot fi interpretate ca intenţii de creare artificială a problemelor pentru cetăţenii moldoveni”.

Scandalul cu diplomatul român acuzat de corupţie, al cărui nume, cel puţin oficial, nu a fost făcut public deocamdată nu este, însă, nici pe departe epuizat. Presa de la Chişinău publică astăzi o declaraţie şocantă a preşedintelui Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism din Republica Moldova, Nicolae Platon, care susţine că a înştiinţat oficial Ministerul român de Externe, încă la începutul lunii iunie, în legătură cu actele de corupţie de la Consulatul românesc din Chişinău. Platon afirmă în declaraţia publicată în ziarul „Jurnal de Chişinău” de astăzi că „în scrisoarea adresată diplomaţiei de la Bucureşti l-a vizat direct pe şeful Secţiei consulare, Alexandru Russ, bănuindu-l că acesta acordă nejustificat prioritate unor firme turistice la eliberarea vizelor”. (...) „Această realitate a simţit-o pe propria piele oricine dintre colegii noştri din industria turistică”, susţine Nicolae Platon. El a menţionat că în răspunsul pe care l-a primit, partea română a ignorat sesizarea sa referitoare la actele de corupţie şi a invocat posibilităţile limitate de perfectare a vizelor de către Consulatul din Chişinău şi refuzul autorităţilor moldovene de a deschide alte două oficii consulare la Bălţi şi Cahul.

Surse din cadrul Ministerului de Interne de la Chişinău ne-au confirmat neoficial că diplomatul român suspectat că ar avea legătură cu exponenţii unei reţele de comercializare a vizelor româneşti, arestaţi săptămâna trecută, este chiar consulul Alexandru Russ şi au anunţat că în zilele următoare MAI va face publice cazuri de implicare şi a altor funcţionari ai Secţiei consulare române în „afacerea VIZA”. Consulul României de la Chişinău, Alexandru Russ, a respins, însă, toate acuzaţiile şi a dat asigurări că nici un funcţionar din cadrul Consulatului nu figurează în dosarele cercetate de poliţia moldovenească.

Atât presa pro-guvernamentală comunistă, cât şi presa de opoziţie şi independentă care apare astăzi la Chişinău scrie în unison despre „buba de la Consulatul românesc care s-a spart”. Nici chiar ziarele care de regulă apărau România contra atacurilor comuniştilor moldoveni, de data aceasta nu mai au argumente. Cotidianul „FLUX”, unul dintre cele mai populare ziare de limbă română din Republica Moldova scrie că „scandalul de la Ambasada României din Chişinău nu s-ar fi produs dacă şefii de la MAE român ar fi adoptat o politică de cadre mai riguroasă în cadrul misiunilor sale diplomatice. (...) Situaţia penibilă ar fi fost evitată, dacă ministrul Cioroianu sau predecesorii săi ar fi ar fi dispus investigarea minuţioasă a multiplelor semnale de alarmă venite de la Chişinău. (...) Cu toate acestea, - consideră ziariştii publicaţiei citate, - operaţiunea poliţiei moldoveneşti nu poate fi ruptă din contextul general a ofensivei antiromâneşti a puterii de la Chişinău.

La rândul său, ziarul pro-comunist „Moldova Suverană” scrie că „şărlătănia descoperită recent la Consulatul românesc este un mărunţiş” şi că „marii rechini care au învârtit afaceri uriaşe cu vize şi paşapoarte româneşti vor rămâne încă multă vreme în umbră”.