Schengen şi supravieţuirea PD-L

Era oportunitatea perfectă pentru a marca un important succes politic fără a deranja viesparul de interese dar şi pentru a reface imaginea ferfeniţită a partidului. Doi dintre cei mai competenţi şi credibili oameni ai partidului au fost aşezaţi la cârmă: Teodor Baconschi, ministru la Externe, şi Vasile Blaga, ministru la Interne. Dacă, până în 2009, România era rămasă în urmă la toate capitolele procesului de aderare, motoarele au fost turate şi, într-un an, decalajul a fost recuperat astfel încât, din punct de vedere tehnic, România este acum eligibilă pentru a deveni membru Schengen.

Doar că europenii nu se mai mulţumesc cu jumătăţi de măsură. Liderii politici ai vechilor membri UE nu şi-au ascuns niciun moment dezamăgirea faţă de evoluţia clasei politice de la Bucureşti, ulterioară aderării României la Uniunea Europeană. În plus, accesul la urechea Berlinului şi Parisului este monopolizat de aşa-numita „aripă intelectuală” a PD-L, cea care nu se teme să critice corupţia de partid, indiferent de culoarea ei. Deşi neputincioşi în România, vocea acestora este ascultată la Bruxelles. Este o voce care vorbeşte despre justiţia coruptă din România şi despre reţelele mafiote ajunse în apropierea unor importante poziţii în stat.

Intrarea României în spaţiul Schengen include accesul la o uriaşă bază de date care conţine zeci de milioane de înregistrări cu caracter poliţienesc. Justiţia şi poliţia română nu vor putea doar accesa această bază de date, ci o vor putea chiar influenţa în termeni reali. Dar dacă unealta tehnică este în bună stare, nu acelaşi lucru se poate spune despre cei care o vor folosi. Corupţia din justiţie şi poliţie a fost arătată cu degetul încă din vară, când europenii au dat un ultimatum României prin publicarea unui raport dur. Astăzi a venit momentul scadenţei. Printr-un membru al guvernului, Franţa a anunţat că se alătură Olandei în a considera oportună amânarea intrării României în spaţiul Schengen, în timp ce Germania promite doar justeţe.

Traian Băsescu încearcă să minimalizeze dificultatea situaţiei în care este pus, declarând ieri că procedurile de aderare a României la Schengen au început. Este vorba însă doar despre debutul unui proces tehnic care nu promite nimic României, decizia urmând a fi luată în cadrul Consiliului European, unde avem nevoie de o susţinere unanimă. Totuşi, gravitatea situaţiei este conştientizată la Cotroceni, consilierul prezidenţial pe afaceri europene, Leonard Orban, declarând pentru Evenimentul Zilei că va fi o „bătălie foarte serioasă şi foarte dură”.

E o bătălie în care nimeni nu-şi riscă pielea mai mult decât partidul de la guvernare. Amânarea nu i-ar afecta practic prea mult pe cetăţenii simpli. Sigur, va fi încă o lovitură aplicată moralului anemiat al unei populaţii obişnuite însă cu astfel de situaţii. Dar pentru democrat-liberali, prelungirea amânării până în 2012 ar echivala cu ultimul cui bătut în sicriul partidului. Iată cum, singura şansă a PD-L este aceea de a debloca dosarele în care sunt acuzaţi proprii politicieni şi de a încerca să gonească roiul de viespi care a pus stăpânire pe partid. Este ultima lor şansă.

Autor:Vlad Mixich
Redactor: Rodica Binder