1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Schengen: 9 probleme. Ce urmează?

4 decembrie 2023

România vrea să-și încerce din nou șansele la Schengen. Bucureștiul se laudă cu progrese, dar statul de drept e în regres, iar Austria și Olanda rămân reticente. O analiză de Sabina Fati.

https://p.dw.com/p/4Zjpd
Spaţiul Schengen, Europa
Imagine: picture-alliance/dpa/U. Baumgarten

România și Bulgaria sunt susținute de marile puteri europene, care au făcut declarații ferme și chiar promisiuni. Peisajul internațional nu s-a schimbat însă în bine și cele două candidate la Spațiul de Liberă Circulație deși au făcut un lobby agresiv pentru aderare, nu s-au concentrat foarte mult asupra schimbărilor interne. Care sunt prolemele care persistă în ecuația lărgirii Schengen?

1) Condițiile internaționale complică extinderea Spațiului de Liberă Circulație, mai ales după declanșarea noului conflict din Orientul Mijlociu (7 octombrie 2023, odată cu atacurile teroriste asupra Israelului), care accentuează presiunea migraționistă asupra UE. Această presiune poate fi o frână în extinderea Schengen, cu toate că România nu a fost niciodată pe ruta balcanică principală folosită de către cei care fug din Est de război și de sărăcie.

2) Viena a spus încă de anul trecut, de când a pus veto împotriva aderării României la Schengen prin vocea ministrului său de Interne, Gerhard Karner că „Austria se confruntă cu peste o sută de mii de treceri ilegale a frontierei, dintre care 75 de mii nu sunt rezidenți europeni. Cred că este greșit ca în acest moment să extindem un sistem care nu funcționează” (reuniunea miniștrilor de Justiție și ai Internelor, JAI, decembrie 2022). Cancelarul austriac, Karl Nehammer, a insistat acum două luni că  extinderea Schengen este „de neconceput" pentru Austira, dar a precizat că această poziţie nu are nimic a face cu Bulgaria şi România şi că este impusă de o problemă de securitate. „Schengen trebuie să fie reparat. Până când nu va fi reparat, nu îl putem extinde", a subliniat Nehammer, amintind că din ce în ce mai multe ţări introduc controale la frontiere, ceea ce înseamnă că sistemul Schengen nu se ridică la adevărata sa semnificaţie” (octombrie 2023). Viena e nemulțumită, de pildă, fiindcă începând cu toamna anului 2015, controale temporare staţionare se aplică la frontierele terestre dintre Germania şi Austria şi de atunci au fost extinse în mod repetat. Există și semne de încălzire a relațiilor cu România, cum sugera ministrul austriac Johannes Rauch, care a pomenit despre avantajele Schengen după ce s-a întâlnit cu omoloaga sa de la București, ministra Muncii, Simona Bucur-Oprescu: „Ar exista avantaje pentru multe companii şi ar fi, de asemenea, o mare uşurare pentru cei 30.000 de îngrijitori care lucrează 24 de ore pe zi şi de care depind mii de familii din Austria".

4) Aproape jumătate dintre statele membre Schengen au impus în ultimul an controale temporare la frontieră, pe care uneori le-au tot prelungit până aproape la sfârșitul lui 2023: Austria, Cehia, Danemarca, Elveția, Finlanda, Franţa, Germania, Italia, Polonia, Slovenia şi Slovacia încearcă în acest fel să-i împiedice pe traficanţii de persoane să folosească rutele care trec prin Balcani pentru a aduce migranţi în Europa Centrală şi de Vest.

5) Olanda care s-a opus ani de zile lărgirii Spațiului de Liberă Circulație își va accentua probabil poziția după ce Partidului Libertății, de extremă dreapta, condus de Geert Wilders a obținut o majoritate relativă la alegerile de luna trecută. Consiliul Justiție și Afaceri Interne,  programat să se întâlnească pe 4-5 decembrie pentru a lua în discuție inclusiv aderarea României și Bulgariei în Schengen, ar putea să amâne totul până când Olanda va avea un guvern. Negocierile pentru formarea coaliției de guvernare au intrat în impas săptămâna trecută și ar putea să dureze. Formarea unui guvern în Olanda durează în medie 90 de zile, dar în 2017 a fost nevoie de 225. Deci dacă Bruxelles-ul așteaptă noul guvern pentru decizia de lărgire a Spațiului Schengen, totul se va prelungi spre anul viitor.

6) România ar vrea să convoace un Consiliu Extraordinar al JAI, la finalul lunii decembrie, care să supună la vot o posibilă aderare a României şi Bulgariei la Schengen, dar în etape, mai întâi cu aeroporturile şi apoi rutier şi maritim. Potrivit unor surse citate de news.ro, nu se pune problema decuplării de Bulgaria, așa cum anunțase premierul Marcel Ciolacu. Pe fondul complicațiilor din Olanda și a măririi fluxului de migranți, e posibil însă ca mai multe state să-și dorească o nouă temporizare a deciziei de lărgire a Spațiului de Liberă Circulație.

7) Frontierele românești nu funcționează ireproșabil. Un exemplu e recenta fugă a primarului de Baia Mare, Cătălin Cherecheș, condamnat la 5 ani de închisoare și dat în urmărire, care a putut ieși din țară fără probleme folosind pașaportul vărului său. Nu e singurul exemplu. Potrivit statisticilor Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP) și ale Poliției Române, unul din cinci condamnați definitiv dispare, e dat în urmărire și nu e de găsit. O parte dintre ei reușesc să fugă din țară. Apoi, încă există probleme de corupție în vămile românești. Șeful Punctului de Trecere a Frontierei Sculeni, județul Iași şi doi agenţi de poliţie au fost reținuți acum o săptămână de procurorii DNA pentru luare de mită și alte infracţiuni de corupţie la cel mai important punct de trecere spre Republica Moldova. 

8) La nivel politic, România a oscilat față de Austria între enervare agresivă și supunere activă. Înainte de aderarea la Uniunea Europeană, România a vândut fără prea multe avantaje Petrom către compania austriacă OMV, după negocieri la nivel înalt. Bucureștiul ar putea continua această tradiție balcanică prin care oamenii sunt încă obișnuiți aici să dea bacșiș pentru a dispune de propriile drepturi. 

9) Marcel Ciolacu vrea să joace și el la roata Schengen a norocului, în speranța că ar putea demonstra mai multe decât au reușit liberalii. Nici el și nici alți politicieni nu înțeleg că forțarea Schengen în acest moment nu aduce prea multe beneficii țării, mai ales dacă nu urmează cu adevărat aderarea. Croația, care a fost primită la finele anului trecut are mari probleme după decizia Sloveniei de a introduce controale temporare la frontieră. Slovenia e principala ieșire spre Vest a croaților și înaintea alegerilor multiple din 2024 din Croația, opoziția acuză guvernul de eșec pe linia Schengen. Din 2011, președinții și premierii români încearcă să deschidă această ușă ermetic închisă spre Schengen. Dacă nu se deschide e posibil ca Europa să se pregătească pentru aplicarea Europei cu mai multe viteze. În acest caz, vor fi niveluri diferite de integrare, în funcție de standardele fiecărei țări stabilite după un anumit algoritm, care ar putea să se configureze în trei trepte: (i) cercul celor mai dezvoltate, care decid cu adevărat direcția de mers a UE; (ii) cercul Europei Centrale din care fac parte țările Grupului de la Vișegrad mereu incomode față de Bruxelles; (iii) cercul Europei marginilor, care include statele UE cele mai sărace și mai corupte, unde se află și România, dar poate și țări din Balcanii de Vest.

Primirea României și Bulgariei în Schengen ține de decizia politică a liderilor UE, nu mai are legătură cu pregătirea celor două state. Ambele au însă dificultăți cu justiția și corupția, în plus, Bulgaria nu reușește să-și stăpânească bine granițele dinspre Est și în amândouă există prea mulți dilematici, prea sus în ierarhia statului. 

Sabina Fati
Sabina Fati Sabina Fati scrie pentru DW din 2020.