Schengen, Europa şi invazia sărăciei

Că ţara e condusă de un premier plagiator, de o majoritate parlamentară şi de un cabinet având în componenţa lor puşcăriabili şi penali nu mai constituie de mult unica sursă de şifonare a imaginii României. În siajul imigraţiei sărăciei din sud-estul continentului, unii politicieni occidentali au început să ceară reintroducerea obligativităţii vizei pentru est-europeni.

Zarva, tensiunile, scandalurile, gâlceava, cearta şi sfada iscate de masiva imigrare în Germania a romilor din România şi Bulgaria şi de consecutivul şoc cultural al localnicilor continuă, glasurile celor implicaţi vociferând într-o babilonie desăvârşită.

Conflictul s-a reaprins într-unul din cele mai intens vizionate talk-show-uri politice din Germania, după cum reiese dintr-o relatare publicată de ziarul berlinez Die Welt.

Cotidianul conservator german relevă că, dincolo de acuzele şi revendicările de ajutor adresate de oraşele germane ba guvernelor regionale, ba executivului federal, ba celui de la Bruxelles, au luat amploare şi acuzele la adresa Uniuni Europene.

Ridicat ba acuzator, ba dăscălitor sau ameninţător s-a văzut şi arătătorul influentului politician bavarez Wilfried Scharnagl, unul din intimii fostului ministru federal al apărării şi premier creştin-social al Bavariei, Franz Josef Strauss, care a formulat aspre învinuiri la adresa Uniunii Europene.

Problema invaziei de sărăcie din sudestul Europei ar constitui, în opinia sa, urmarea nefastă a activităţii depuse de aparatul de la Bruxelles, care e chemat, ca atare, s-o şi rezolve, rectificându-şi greşelile. Scharnagl, fostul şef al oficiosului partidului guvernamental bavarez a declarat, nici mai mult nici mai puţin că, la nevoie, trebuie reintroduse vizele de călătorie.

Vocea lui Scharnagl nu e izolată. Periferia Europei şi problemele pe care le generează îi agasează nu doar pe germani. Griji încă mult mai mari decât românii le fac însă, pe moment, eficienţilor nordeuropeni mai cu seamă italienii. „Patul italian îngrijorează Europa”, titrează, la stânga spectrului politic german, Süddeutsche Zeitung. Iar la dreapta, Frankfurter Allgmeine Zeitung explică: „Europenii se tem de o criză politică în Italia. „Unda de şoc” a scrutinului pentru un nou parlament roman, completează acelaşi ziar, „a ajuns de la Berlin şi Bruxelles la New York şi Tokio”.

Die Welt admite că, în ce-o priveşte, Europa e cuprinsă de perplexitate din cauza alegerilor italiene, soldate cu victoria detestaţilor Berlusconi şi Beppe Grillo şi cu înfrângerea actualului premier Monti. Acesta îmbrăţişase ideea unui program de austeritate, fiind favorizat de nemţi şi nord-europeni.

În context, ziarul berlinez e de părere că italienii au reuşit performanţa de a-şi da un autogol electoral. Şi-anume, de a „vota contra lor înşişi”, optând în proporţie de 25 la sută în favoarea comicului Grillo şi a unui iluzionist (Berlusconi), spre a spune „Basta Europei” şi deci de a striga cu voce tare „nu”.

A sunat deci ceasul populiştilor şi la Roma, după cum estimează Frankfurter Allgemeine Zeitung? Desigur. Peninsula italiană se racordează iată, vai, la ora periferiilor europene, la o regretabilă tendinţă generală în sudul şi estul continentului. Dar, în contextul imensului şomaj în rândul tinerilor europeni, „alarmismul nu ajută la nimic”, estimează Frankfurter Rundschau care cere adoptarea rapidă de măsuri spre a se da noi perspective „generaţiei pierdute” şi a se salva astfel proiectul integrării continentale.