Schimbări la faţă

Steaua bătăiosului Edmund Stoiber, prim - ministrul landului Bavaria, pare în schimb sortită să apună – complicînd niţel ecuaţia puterii la Berlin. In schimb, „nouă şi strălucitoare” este imaginea Bucureştiului reflectată într-un reportaj apărut la finele săptămînii în paginile cotidianului DIE WELT.

Dar tot în DIE WELT, la rubrica celor invitaţi să comenteze, Martin van Creveld, istoric militar la universitatea Ebraică din Jerusalim, pleda pentru ieşirea din Irak cu argumente aproape identice cu cele invocate de adversarii dintru început ai campaniei în ţara celor două fluvii şi conforme teoriei legendarului von Clausewitz: ” o populaţie numeroasă, un teren complicat şi frontiere lungi care nu pot fi închise, adică exact toate condiţiile necesare unui război de gherilă”.

Pericolul retragerii

Dar dacă americanii părăsesc Irakul, scrie publicaţia elveţiană de limbă germană SONNTAGSZEITUNG, atunci Siria, Iranul, Turcia se vor implica, războiul civil riscînd să se prefacă astfel într-un război între state. Aşadar America nu se poate elibera curînd din capcana irakiană, conchide săptămînalul citat.

Şansele noii strategii

FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG în schimb întrevede şi cîteva din şansele noii strategii americane în intensificarea presiunilor asupra Iranului şi Siriei şi, mai ales datorită obstinaţiei cu care Teheranul îşi duce mai departe programul nuclear, în faptul că Bush poate miza pe asentimentul tacit al ţărilor arabe vecine prezentîndu-i tînărului şi încă nesigurului preşedinte Assad şi cîteva din instrumentele de tortură.

Noua strategie îi pune beţe în roate secretarului Rice

Noua strategie a preşedintelui Bush, notează INFORMATION de la Copenhaga, doreşte să izoleze tocmai forţele radicale din Iran, Siria şi ţinuturile palestiniene, ceea ce complică situaţia aşa încît turneul Condoleezzei Rice în regiune şi pledoaria în favoarea unor soluţii moderate apte să camufleze erorile politicii preşedintelui american riscă să fie torpilate de unele din părţile implicate în conflict.

Sarkozy nominalizat pentru candidatura la preşedinţia franceză

Prin discursuri împăciuitoare, flatante, cu efecte sedative, din teama de a nu-şi speria alegătorii, Sarkozy îşi diluează verbal programul politic pe măsură ce se apropie data alegerilor - constată SCHWÄBISCHE ZEITUNG, comentînd candidatura oficială la preşedinţia Franţei a bătăiosului ministru francez de externe. Rămîne de văzut dacă metamorfoza acestui adept al unei linii politice dure într-o efigie a integrării va reuşi să-i şi convingă pe francezi. Înscenarea schimbării stîrneşte îndoieli scrie BADISCHE TAGEBLATT.

Sarkozy îşi stă el însuşi în cale, titra DIE WELT deja la finele săptămînii, articolul semnat de Daniel Moisi, consilier la Institutul Francez pentru Relaţii Internaţionale. Cam acelaşi lucru se poate afirma şi despre Edmund Stoiber care, crede TAGESSPIEGEL, se ruinează pe sine şi partidul său iar Angela Merkel priveşte cu sentimente amestecate acest final de partidă scrie BERLINER ZEITUNG fără a uita comportamentul lipsit de menajamente adesea faţă de partidul frate UCD al liderului UCS din landul Bavaria.

Bucureştiul are o nouă strălucire

In sfîrşit ce lecţie poate da Bucureştiul şi azi Europei – aceeaşi pe care o enunţa deja Paul Morand în cartea sa în anii 30 - o lecţie de viaţă. Bucureştiul te obligă să te adaptezi la orice situaţie chiar la cele mai imposibile – este fraza de încheiere a reportajului semnat de scriitoarea de origine română Carmen Francesca Banciu în paginile cotidianului DIE WELT despre „noua strălucire” a capitalei României.