Schimbare de macaz în politica externă a Germaniei

Neue Zuercher Zeitung semnalează virulentele proteste declanşate în Pakistan de pagubele colaterale provocate de eşuata încercare a SUA de a-l elimina, printr-un atac asupra unui sat pakistanez, pe Ayaman al Zawahri, numărul doi al reţelei teroriste islamice al Kaida. Din aceiaşi regiune, Neue Zuercher Zeitung consemnează pe o pagină întreagă modul în care Iranul tinde să devină cartierul general al negaţioniştilor Holocaustului. După declaraţiile negaţioniste ale preşedintelui iranian Ahmadinedjad, „cercurile clericale iraniene de extremă dreaptă”, scrie ziarul, „se străduiesc să confere consistenţă tezelor prezidenţiale”, iar „un grup de ziarişti musulmani intenţionează să organizeze o conferinţă” pe aceiaşi temă.

Subiectul iranian, asupra căruia Germania şi Rusia par mai nou să se înţeleagă din ce în ce mai bine, figurează, potrivit ziarelor germane, şi pe agenda întîlnirii dintre noua şefă a executivului berlinez, Angela Merkel şi preşedintele Rusiei, Vladimir Putin. Comentatorii germani elogiază la unison atît rezultatele obţinute de Merkel în vizita ei la Washington, care, în mod semnificativ a precedat-o pe cea de la Moscova, (ceea ce semnalează o modificare a orientării externe a Germaniei), cît şi în genere, debutul noului cancelar pe parchetul diplomatic. „Aceste două călătorii, la Washington şi Moscova”, notează cotidianul Die Welt, „relevă cît de multă importanţă revine politicii externe într-o lume care se învîrte din ce în ce mai rapid, şi ale cărei provocări sunt din ce în ce mai complicate”. Ziarul aminteşte de experienţa lui Merkel (de femeie crescută într-un stat comunist, care l-a impresionat pe preşedintele american Bush) şi subliniază că „previzibilitatea războiului rece a fost înlocuită de aleatoriul conflagraţiei fără reguli care opune lumea (liberă şi civilizată) terorismului şi fanatismului religios”. Concomitent, cotidianul berlinez motivează necesitatea modificării politicii externe germane evidenţiind şi alte schimbări geopolitice şi economice de proporţii. Bunăoară „ascensiunea Chinei şi Indiei, de natură să afecteze echilibrul” de forţe global. „Dacă în occident, temeiul relaţiilor transatlantice sunt valorile comune, precum libertatea, statul de drept şi democraţia, politica faţă de răsărit reclamă un pragmatism, care să nu mai fie atins de miopie ori de cîte ori e vorba de neajunsurile din Rusia”, e de părere comentatorul berlinez.

Merkel, relevă Frankfurter Allgemeine Zeitung, va aborda la Moscvoa şi chestiunea cecenă. Acelaşi ziar informează că noul cancelar nu se va da în lături să se întîlnească, în capitala Rusiei, şi cu reprezentaţi ai opoziţiei şi ai organizaţiilor nonguvernamentale care-l critică pe liderul de la Kremlin. Conform cotidianului din Frankfurt „primenirii raporturilor transatlantice după schimbarea democratică petrecută la cîrma Germaniei îi coresponde o reacţie inversă la Kremlin. Cauza ei este vădită. Odată cu accesul la putere al lui Merkel, Putin şi-a pierdut principalul aliat european”. Schroeder îi atestase lui Putin un presupus „comportament democratic perfect, şi tot el fusese arhitectul unor relaţii speciale şi autorul unor axe trezind asociaţii istorice regretabile de natură să provoace neîncredere”. Schroeder acordase „înţelegere şi recunoaştere restaurării statalităţii ruseşti, care n-a însemnat decît revenirea la autoritarism rusesc”, în vreme ce „Merkel, care a trăit experienţa comunistă pe propria ei piele, şi al cărei cuvînt de ordine ei libertatea, nu regretă fireşte defel prăbuşirea Uniunii Sovietice”. De acum încolo, „Putin va avea de-a face cu ea”.

Sueddeutsche Zeitung din Muenchen analizează acelaşi subiect, al relaţiilor ruso-germane, titrîndu-şi edificator articolul despre „schimbarea de ton” în cadrul acestor raporturi: „Parteneriat, dar fără complicităţi”.