Schimbarea şi puterea

Schimbare parţială de putere la Bucureşti, anunţă jurnaliştii austrieci de la WIRTSCHAFTSBLATT, referindu-se la decizia Premierului Boc de a renunţa la serviciile a şase miniştri, consideraţi vinovaţi pentru scăderea drastică în sondaje a democrat-liberalilor.

Înlocuirea celor şase cu persoane aproape necunoscute este comentată şi în DER STANDARD. Analiştii citaţi sunt de părere că "demiterea ministrului finanţelor Sebastian Vlădescu va îngreuna negocierile cu Uniunea Europeană, Fondul Monetar Internaţional şi Banca Mondială, necesare în vederea alocării unei noi tranşe din totalul celor 20 de miliarde de euro convenite iniţial".

Puterea clanurilor

"Puterea clanurilor" titrează astăzi cotidianul DIE WELT, cu referire la viaţa romilor în Europa: "Viaţa ţiganilor nu este deloc veselă. Romii nu au fost doar în trecut discriminaţi, urmăriţi, expulzaţi..." O analiză a rolului pe care îl joacă în secolul XXI cea mai numeroasă minoritate din Europa, dar şi a structurilor învechite care dictează în comunităţile de romi încearcă să explice cât de complicată poate fi integrarea lor, în ciuda lozincilor politicianiste.

Politica Parisului faţă de romi este criticată şi de TAGESZEITUNG, prin vocea şefului social-democraţilor europeni, Martin Schulz, care atrage atenţia asupra nerespectării prevederilor comunitare în privinţa drepturilor fundamentale ale cetăţenilor.

Victime colaterale într-o mult prea devreme iniţiată campanie electorală în Franţa, romii îi îngreunează la rândul lor parcursul politic al preşedintelui Sarkozy,

scrie LE MONDE. "Învins"- titrează SÜDDEUTSCHE ZEITUNG, analizând poziţia preşedintelui francez cu 18 luni înainte de supremul test electoral. "Pe preşedinte îl aşteaptă momente grele: proteste sindicale, acuzaţiile de evaziune fiscală din aşa numita ". Deşi sondajele îl creditează cu tot mai puţină susţinere, Nicolas Sarkozy, el înşuşi provenit dintr-o familie de emigranţi, mai are timp să revină în fruntea preferinţelor electoratului, atâta timp cât stânga franceză pluteşte în derivă.

Libertate de mişcare în Elveţia

Ceva mai clare sunt apele în Elveţia, unde politicienii şi judecătorii dau dovadă de generozitate faţă de est-europeni. Parlamentul a decis prelungirea cooperării cu statele din zona de răsărit, majorând fondul de cooperare cu 209 milioane de franci elveţieni. Nu mai puţin de 12 state, tinere membre ale Uniunii Europene, sau aflate la graniţele comunitare, printre ele şi România şi Republica Moldova, vor beneficia de fondurile elveţiene, după cum anunţă NEUE ZÜRCHER ZEITUNG.

Aceeaşi publicaţie preia şi o decizie judecătorească menită a facilita libertatea de mişcare a persoanelor. Într-un proces în care au fost implicate o româncă şi o bulgăroiacă, ambele practicând prostituţia în Elveţia, ambele fără drept de şedere, judecătorii Curţii Federale au decis că nu se poate aplica interdicţia de a călători în ţara cantoanelor. Altfel spus, acordurile privind libertatea de mişcare au prioritate în faţa legislaţiei locale, decizie de care pot profita în continuare românii care doresc să călătorească sau să lucreze în Elveţia.

Revenim în Germania pentru a afla că soarta "Demagogului Sarrazin" - numit astfel de TAGESZEITUNG, se află acum în mâinile preşedintelui federal Christian Wulff, care, deşi este în favoarea demiterii "provocatorului" din consiliul de conducere al Băncii Federale, trebuie să pună în balanţa şi legalitatea unei asemenea decizii.

Autor: Alina Kühnel

Redactor: Robert Schwartz