Sclavi, victime, făptaşi

Strigătoare la cer sunt nedreptăţile pe care mai multe publicaţii germane le denunţă, din nou, în ediţiile de sfîrşit şi început de săptămînă. Faptele nu se petrec în colţuri uitate de lume, ci în ţări ale Uniunii Europene. În Germania, de pildă, despre care DIE WELT menţionează, în chiar titlul unui amplu articol, că ar fi devenit abatorul Europei.

Angajarea pe salarii de nimic a unor muncitori originari în marea lor majoritate din estul Europei, de preferinţă din România şi Bulgaria, le-ar fi asigurat unor firme germane un spor de competitivitate pe piaţa internaţională. Articolul se opreşte asupra unui caz concret: un cuplu de muncitori români, soţ şi soţie. Jobul pe care-l au de făcut este infernal, condiţiile de cazare - promiscue şi insalubre, salariul – de mizerie.

Autorul textului focalizează însă şi discrepanţele de salarizare ale muncitorilor în branşa industriei cărnii. În Germania, plata cu ora este cea mai scăzută, în comparaţie cu Franţa, Belgia, Danemarca, Olanda. Decalajul, evident în dauna muncitorilor români şi a concurenţilor, este în avantajul firmei angajatoare, din care motiv chestiunea a ajuns şi pe agenda de discuţii la Bruxelles.

O altă imensă discrepanţă se află însă la originea acestor „abuzuri” şi anume cea dintre nivelul de trai şi salariile locuitorilor din vechile membre ale Uniunii Europene şi ale celor din ultimele nou venite.

În răstimp, guvernele de land din Renania de Nord Westfalia şi Saxonia Inferioară investighează neregulile. Cuplul de muncitori români nu are însă încredere în politicieni şi nici în schimbările pe care le-ar aduce noile legi, afirmînd cu resemnare că Vor fi mereu noi români şi bulgari care vor veni aici să lucreze pe o brumă de salariu.

Sclavia modernă se practică nu doar în abatoare, ci şi pe unele şantiere germane, bunăoară pe cel de construcţii navale Meyer din Papenburg. Săptămînalul FOCUS, în ediţia se de luni, publică un dosar pornind de la tragicul deces a doi muncitori români care lucrau la amintitul şantier care produce nave de lux. Documentarul expune şi mecanismele care fac posibilă diminuarea la limită a salariului de pînă la 5 euro pe oră. Astfel s-au putut crea în subteranele pieţei de muncă din Germania condiţii inacceptabile, este de părere Robert Zollitsch, preşedintele Conferinţei Episcopilor Germani. 

Pornit pe urmele tragediei de pe şantierul firmei Mayer din Papenburg, autorul unui articol publicat în SÜDDEUTSCHE ZEITUNG menţionează că procuratura de stat din Osnabrück ia în considerare şi suspiciunea de trafic de persoane.

Traficanţii de metale nu se mai dau înapoi nici de la profanarea mormintelor, nici de la jefuirea cablurilor de cupru de pe reţeaua feroviară a Bundesbahnului, păgubind astfel concernul, doar anul trecut, cu 17 milioane de euro, fără a mai pune la socoteală cheltuielile de reparaţii şi 4000 de ore de întîrziere faţă de orarul normal, relevă între altele un amplu reportaj apărut în FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG.

Autorii acestor delicte grave sunt, aproape cu toţii, originari din Bulgaria şi România. Ei însă nu fac decît să execute comenzile date de şefi de clan, de „bulibaşa”, fără a obţine mai nimic din sumele provenite din vînzarea la negru a prăzii. Astfel încît făptaşii acestor delicte comise în Apus sunt la ei acasă, în România sau Bulgaria, victime. Ei se tem într-atît de pedepsele la care ar putea fi supuşi dacă nu execută ordinele şefului, încît îşi reprimă şi ultimele reţineri faţă de profanarea mormintelor, refulînd şi ideea că furtul cablurilor de cupru de pe reţeaua de căi ferate ar putea provoca grave accidente, soldate cu pierderi de vieţi omeneşti.

Între timp, Bundesbahn a elaborat un sistem perfecţionat de supraveghere a reţelei de căi ferate. Care însă, în cazul cimitirelor, nu poate fi aplicat. Drept care locul în care cei răposaţi îşi află odihna de veci rămîne pe mai departe accesibil şi vulnerabil furiei devastatoare a profanatorilor.

În sfîrşit, tot FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG se opreşte, în ediţia sa de sîmbătă, 27 iulie, asupra reaprinderii zîzaniei între Budapesta şi Bucureşti pe tema drepturilor minorităţii maghiare din Transilvania. Reizbucnirea disputelor are deja un caracter ritualic, rezultă din cuprinsul articolului, fiind prilejuită de Cursurile Universităţii de Vară de la Tuşnad, instituţie considerată drept o fîntînă a tinereţii pentru consţiinţa naţională a maghiarilor.

Articolul face şi o anamneză a neînţelegerilor dintre Bucureşti şi Budapesta privind drepturile minorităţii maghiare din România, disensiuni care s-au accentuat, opinează autorii textului, odată cu instalarea la putere a coaliţiei USL, a premierului Ponta şi a naţionalistului obtuz Crin Antonescu.