Scrisoarea deschisa asupra politicii dictatoriale a presedintelui Putin

Peste 100 de oameni politici occidentali l-au acuzat pe preşedintele Rusiei Vladimir Putin, de promovarea unui curs politic dictatorial. Într-o scrisoare deschisă adresată ieri şefilor de stat şi de guvern din ţările UE şi NATO, cei 115 semnatari declară politica Occidentului faţă de Rusia drept eşuată din cauza prea marii toleranţe faţă de şeful Kremlinului.

Scrisoarea nu i-a fost adresată lui Putin, destinatarul ei de fapt. Au semnat-o peste 100 de personalităţi politice, din domeniul cercetării, reprezentanţi ai unor fundaţii, organizaţii pentru drepturile omului, publicişti şi deputaţi, dar şi mulţi foşti ambasadori şi foşti prim-miniştri.

Printre ei se numără fostul preşedinte al Cehiei Vaclav Havel, fostul premier suedez Carl Bildt, fostul ministru polonez de externe Wladislaw Bartoszewski sau omologul său italian de odinioară, Massimo D'Alema. Filosoful francez Andre Glucksman şi publicistul, polonez Adam Michnick se numără şi ei printre semnatari. Din Bundestagul German - creştin-democratul Friedbert Pflueger, incisiva liberală Sabine Leutheuser - Scharrenberger şi Reihanrd Buetikoffer, preşedintele Alianţei 90.Verzii. Nu au lipsit nici Richard Holbrooke, fost amabsador american, împreună cu numeroşi compatrioţi ai săi.

Semnatarii îl acuză pe Putin de păşirea pe o cale periculoasă, după tragedia de la Beslan, care subminează democraţia din Rusia, oricum fragilă. Autoritarism şi un curs dictatorial sunt principalele acuzaţii aduse şefului Kremlinului. Libertatea presei a fost amputată, mecanismele de control federal distruse, adversarii politici şi reprezentanţi ai ONG intimidaţi şi arestaţi, partidele politice anemiate.

Şi politica externă oferă prilej de îngrijorare: ameninţări la adresa statelor vecine şi o retorică militarizată la maximum. De gândit dă şi dominaţia serviciilor secerete în întreaga ţară. Sub Putin Rusia a părăsit tot mai mult terenul valorilor fundamentale democratice şi europene. Iar Occidentul a privit ani la rând fără replică. A venit vremea reconsiderării strategiei faţă de Rusia.

Dar care să fie scopul acestei scrisori? Un strigăt colectiv în Occident, abandonarea imediată a politicii de parteneriat strategic cu Kremlinul sau schimbarea peste noapte a preşedintelui Rusiei? Cine crede aşa ceva, este cel puţin naiv. Nu se va întâmpla nimic din toate acestea. Putin va ignora pur şi simpul scrisoarea, iar pentru politicienii occidentali care oricum întreprind acte de echilibristică în politica lor externă, polemica este ultimul lucru de care au nevoie.

Autorii scrisorii au comis o eroare cardinală: gestul şi tonul denotă aroganţă, se critică, se pune la zid, acolo unde este nevoie de dialog. Ei nu ţin seama de sensibilităţile ruşilor în general, nu numai de ale preşedintelui lor. Nimeni nu exclude critica, prilejuri sunt destule. Occidentul trebuie să dea dovadă faţă de Rusia de tenacitate şi răbdare. Fiindcă înainte de toate este nevoie de tact, de respectarea demnităţii celuilalt.