Scutul şi interminabila discuţie

Kremlinul ar putea de pildă denunţa Tratatul ruso-american asupra desfiinţării rachetelor nucleare cu rază medie de acţiune lansate de la baze terestre. Pentru a-i împiedica s-o facă s-a deplasat la Moscova un tandem diplomatic american de rang înalt.

Şefa diplomaţiei americane Condoleezza Rice şi colegul ei de cabinet care conduce Pentagonul, Robert Gates, şi-au propus să încerce din nou, timp de două zile, să convingă Kremlinul că America n-are intenţii belicoase la adresa Rusiei. Odată în plus, americanii solicită înţelegerea Kremlinului pentru proiectul defensiv al SUA, care doresc să instaleze în Cehia şi Polonia un scut antirachetă, menit să apere America şi Europa de un eventual atac nuclear declanşat de iranieni sau terorişti islamici.

Pînă acum, stăruitoarele tentative al oficialităţilor din Washington de a obţine înţelegerea Rusiei s-au dovedit zadarnice. Şi nu există nici un indiciu pe moment că preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, s-ar putea răzgîndi. Dimpotrivă, liderul rus a ameninţat vineri, în debutul convorbirilor, cu denunţarea, de către Moscova, a tratatului din 1987, privind desfiinţarea tuturor rachetelor nucleare cu rază medie de acţiune lansate de la baze terestre. In plus, ruşii vor să retransforme enclava Kaliningrad, din Prusia orientală, într-o bază de arme ruseşti.

Încît miniştrii ruşi ai apărării şi afacerilor externe, Anatoli Serdiukov şi Serghei Lavrov le-au refuzat omologilor lor americani înţelegerea solicitată. Rusia pretinde că SUA ar avea cu totul alte intenţii decît cele declarate de americani. Prin amplasarea unei staţii radar în Cehia şi staţionarea de rachete antirachetă în Polonia, Washingtonul ar urmări „să slăbească dispozitivul militar rusesc”, se afirmă, în continuare, la Moscova. Putin însuşi a calificat proiectul american drept „contraproductiv” şi de natură să declanşeze o nouă cursă a înarmărilor. „Noi”, a spus Putin, „ne vom strădui să le dovedim acest lucru partenerilor noştri”, cu „fapte, prezentate într-o discuţie deschisă. Pentru ce fel de rachete urmează să fie edificat acest scut? Pentru cele iraniene? Acestea n-au decît o rază de acţiune de 1700 de kilometri”.

Conform Moscovei, iranienii ar proiecta să se înarmeze abia în 2012 cu rachete cu rază de acţiune de 2.400 de kilometri, „sistemul american fiind ca atare iraţional” şi inoperant devreme ce are în vedere atacuri cu arme balistice avînd „o bătaie de peste 5 sau 6 mii de kilometri”.

De cealaltă parte, SUA au subliniat în repetate rînduri că scutul american este de dimensiuni prea reduse pentru a putea funcţiona împotriva numeroaselor rachete ruseşti; şi că sistemul defensiv proiectat este cu atît mai necesar cu cît progresul tehnologic este mai rapid, iar iranienii, sau alţii îşi vor putea lesne procura pe viitor rachetele necesare unui atac.

Intrucît aceste argumente n-au convins Moscova, Kremlinul a propus în vară cooptarea Rusiei şi a Azerbaigianului la planurile americane. Putin avansase ideea ca SUA să folosească în comun cu Moscova o staţie de avertizare rapidă, din sudul Rusiei, precum şi radarul din localitatea azeră Gabala. In replică SUA reliefaseră că staţia radar din Azerbaigian e caducă şi prea puţin capabilă să înlocuiască proiectatul scut american din centrul Europei.

SUA insistă aşadar să-şi transpună proiectul. Iar Rusia stăruie să avertizeze cu adoptarea de „contramaăsuri”. Dacă America îşi menţine intenţiile, Rusia le va adopta, a declarat vicepremierul rus Serghei Ivanov, făcînd aluzii la Kalinigrad, întrucît „ni s-a spus adesea că Rusia ar ameninţa şi ar şantaja. Noi nu vrem aşa ceva. Noi o spunem deschis. Dacă suntem încolţiţi şi nu mai avem alternativă nu ne rămîne decît acest pas”, a mai susţinut Ivanov.

Rămîne de văzut care va fi preţul cerut de Rusia pentru acordul final la proiectul urmărit de americani.