Se va rupe USL după alegeri?

Un liberal aflat în opoziţie cu conducerea propriului partid, Ludovic Orban, a prevestit că USL se va rupe după alegeri. Deocamdată, în ciuda unor dispute locale, USL se dovedeşte suprinzător de rezistentă, dar după alegeri întrebarea are sens.

Va rezista USL în cazul victoriei în alegerile parlamentare? Precedentele sunt cât se poate de neliniştitoare. Alianţa guvernamentală dintre CDR şi PD a fost marcată de mari durităţi, dar cele două formaţiuni nu au candidat împreună şi prin urmare nu îşi datorau mare lucru una alteia.

CDR însă a rezistat aproape până la sfârşit, destrămându-se abia înainte de alegeri. Dar cu cu toate că CDR a fost o alianţă relativ omogenă, care grupa formaţiuni înrudite profund, alianţa nu a reuşit deloc să fie un model de cooperare. Micile divergenţe, vanităţi, gelozii şi intrigi au minat ideea de ansamblu, care era indiscutabil comună.

Liderii CDR s-au risipit prea mult în şedinţe fără rost, în loc să-şi unească voinţele pentru realizarea obiectivului care îi adunase laolaltă: restituirea proprietăţilor şi deschiderea arhivelor comunismului. PD a profitat mereu de aceste certuri pentru a pune obstacole decisive în calea ambelor obiective. Cel puţin în privinţa restituirii proprietăţilor funciare, demnitarii PD aflaţi în poziţii strategice în ministere au opus o rezistenţă explicită şi organizată.

Faptul că, astăzi, Răzvan Mihai Ungureanu, asimilat practic de PDL, în ciuda declaraţiilor sale, propune 15% plătibil în 10-15 ani este o decizie în spiritul unui partid care i-a privit de la bun început cu mare circumspecţie pe reprezentanţii vechilor clase de proprietari antebelici. Lipsa de coeziune din rândul partidelor de origine burgheză a îngăduit forţelor care preluaseră puterea după căderea lui Ceauşescu să conducă neîntrerupt până astăzi procesul tranziţiei, chiar şi atunci când pierduseră alegerile prezidenţiale. Aşadar se poate spune cu certitudine că nici măcar CDR, o alianţă cu presupoziţii ideologice asemănătoare şi cu scopuri materiale comune, nu a reuşit să funcţioneze bine.

Alianţa DA a pus pentru prima dată împreună două partide cu istorii complet diferite şi urmarea este binecunoscută. Dacă CDR a funcţionat, de bine de rău, până la alegeri, alianţa DA s-a destrămat practic după câteva luni de guvernare.

Or, USL repetă sub aspectul cel mai general aventura alianţei DA, alăturând două grupări cu genealogii diferite. Diferenţa ar fi că, de data aceasta, PSD şi PNL nu îşi disimulează sau revoluţionează identităţile şi nu intră în alianţă cu un arrière pensée exploziv. Alianţa USL pare din start mai transparentă. Totuşi, riscul certurilor nesfârşite, al consiliilor de partid care să le dubleze exasperant pe cele ale executivului propriu-zis, planează pe deasupra capetelor.

Cu toate acestea există cu siguranţă o împrejurare de natură să asigure o puternică coeziune a USL şi după alegeri. Este vorba de coabitarea cu preşedintele Traian Băsescu. Dacă preşedintele va reuşi să se menţină în funcţie şi după alegeri, atunci blocul USL va rămâne cu siguranţă unit. Şi nu doar pentru că USL şi-a propus să-i diminueze acestuia puterea, ci şi pentru că preşedintele aflat în funcţiune va căuta la rândul său să dinamiteze alianţa.