1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

"Secondo" şi oferta Universităţii din Regensburg

13 mai 2010

Universitatea din Regensburg vine cu o ofertă educaţională aproape de nerefuzat, destinată celei de-a doua generaţii de imigranţi. Printre ei, mulţi români, care cu ajutorul aşa-numitului program "Secondo" pot să înveţe.

https://p.dw.com/p/NMQf

Proiectul-pilot "Secondo" se adresează imigranţilor din Germania care doresc să îşi îmbunătăţească cunoştinţele de limbă maternă. Anvergura acestui program este deocamdată redusă. Din cei 17 000 de potenţiali doritori (imigranţi care ştiu puţin sau deloc limba maternă), doar 12 iau parte la startul proiectului. Cinci dintre participanţii la proiect sunt originari din România, restul provenind din Ungaria, Polonia, Croaţia şi Ucraina.

"Alfabetizare" în limba maternă

Secondo-Programm Uni Regensburg
Katarina Schalk şi Christian Curac, participanţi la programul "Secondo" al Universităţii din RegensburgImagine: Anila Shuka

Printre ei se numără şi reşiţeanul Christian Curac, în vârstă de 26 de ani, care s-a stabilit în Germania împreună cu părinţii lui. Avea 7 ani când a ajuns în Germania şi spune că înţelege destul de bine româneşte. Scrisul şi cititul românei îi dau însă bătăi de cap.

"Sincer să fiu, amintirea mea despre România nu este una vie. Trebuie să recunosc că mi-am neglijat originile româneşti. Interesul de a afla mai multe despre originea mea a existat întotdeauna, doar că nu am avut posibilitatea să fac acest lucru", spune Christian.

Lucrurile se vor schimba pentru Christian şi alţii ca el la toamnă, când Universitatea din Regensburg va demara programul special de "alfabetizare" în limba maternă a studenţilor care sunt copiii din familii emigrate, a aşa-numiţilor "secondos".

În calitate de participant la acest program lui Christian, care studiază în Germania economia, i se oferă posibilitatea de a petrece al doilea semetru de facultate la Cluj, la Universitatea Babeş Bolyai, partener al Universităţii din Regensburg. Înainte însă de această practică, atât Christian cât şi ceilalţi participanţi de origine română care participă la proiect trec printr-un curs special de limbă română. Un lucru cât se poate de salutar în contextul în care Christian Curac a uitat foarte mult limba română.

"Părinţii mei vorbesc între ei româneşte, iar cu mine doar germană. În ce mă priveşte, înţeleg destul de mult româneşte, însă nu am învăţat niciodată să scriu sau să citesc în această limbă", mai spune Christian.

Deutsche Welle ca material didactic

Secondo-Programm Uni Regensburg
Prof. Dr. Thomas StrothotteImagine: Anila Shuka

Pentru rectorul Universităţii din Regensburg, Thomas Strothotte, el însuşi copil de emigranţi germani plecaţi în Canada, importanţa proiectului "Secondo" este foarte mare.

"Când eram copil ascultam ştirile Deutsche Welle împreună cu mama mea. I-am mărturisit că nu înţeleg mai nimic din ce ascult, aşa că mama m-a pus să ascult în fiecare seară jurnalul de la Deutsche Welle, metodă care nu era tocmai pe placul unui copil. Când m-am reîntors în Germania, nu ştiam nici să scriu, nici să citesc", spune Strothotte.

Studenţii "secondo" de la universitatea pe care o păstoreşte trebuie să îşi poată face viaţa mai uşoară, spune rectorul. După întoarcerea din practica efectuată în ţara de origine, participanţii la proiectul "Secondo" se întorc în Germania. Astfel, ei obţin nu doar o diplomă de la Universitatea din Regensburg, ci şi o diplomă din partea universităţii-partenere - Babeş Bolyai în cazul lui Christian.

De utilitatea proiectului este convins şi rectorul Universităţii Babeş Bolyai, Andrei Marga. "Acest program dă o şansă tinerilor din Germania care au într-un fel rădăcini în România să cunoască patria bunicilor sau parinţilor lor. În al doilea rând, cultura saşilor sau a şvabilor din România este o parte de nedezlipit de cultura română de la faţa locului. Aşa stând lucrurile, cultura română câstigă aducând copiii emigranţilor de odinioară înapoi în ţară", a declarat rectorul Andrei Marga.

Autor: Anila Shuka / Vlad Drăghicescu
Redactor: Petre M. Iancu