Secretarul general al NATO în vizită la Moscova

„Colaborarea noastră se axează pe domenii practice, care poartă însemnătate pentru întreaga comunitate internaţională. În primul rând este vorba despre combaterea terorismului. Vom susţine în continuare statele membre NATO în misiunea din Afganistan, cărora ne-am alăturat prin prezenţa noastră militară în bazinul Mării Mediterane.” – a precizat preşedintele rus, Vladimir Putin.

Rusia şi NATO. Este evident, că declaraţiile lui Putin confirmă inexistenţa unui conflict ca în vremurile războiului rece. Aşadar, nimeni nu contestă colaborarea Organizaţiei Nordatlantice cu cea mai mare putere a fostului Pact de la Varşovia.

Înainte, o vizită a unui înalt reprezentant al NATO la Kremlin era o senzaţie. Acum a devenit un element de rutină. Totuşi există în continuare diferite puncte ale strategiei de cooperare, care sunt problematice. De exemplu participarea Rusiei la întrunirile Organizaţiei, cooperarea în misiuni de salvare maritime sau în misiuni de menţinere a păcii. Unii generali ruşi, nu pot concepe nici astăzi, că Polonia şi regiunea Balcanilor fac parte din NATO. Chiar şi ministrul apărării, Seghei Ivanov, vede aici potenţialul unui conflict.

„Este vorba despre intenţiile SUA de a constitui un sistem global de baze anti rachetă, care să cuprindă şi Europa de Est. Faptul acesta va atrage după sine o serie de corecturi a planurilor noastre de înarmare. Rusia se vede obligată să întreprindă o schimbare de curs.” – a precizat ministrul.

Sancţiunile dure ale Rusiei împotriva Georgiei au fost şi ele abordate pe parcursul întrevederii. NATO oferise cu puţin timp în urmă celor două state posibilitatea unei medieri a conflictului, iar dacă am fi maliţioşi am putea spune chiar că le-a oferit iniţierea unui stadiu premergător integrării în Oragnizaţie.

Ivanov este însă mai puţin diplomat, când vine vorba de conflictul cu Georgia.

„Problema este relaţia Georgiei cu provinciile sale autonome Abhazia şi Osetia de Sud. Noi observăm şi intuim, că guvernul de la Tbilisi tinde către o rezolvare armată a situaţiei. Iar în acest caz, securitatea şi siguranţa popoarelor care convieţuiesc pe teritoriul Georgiei ar fi primejduită într-o proporţie covârşitoare.” – a subliniat Serghei Ivanov.

Politologul Alexander Pikaiev a explicat la rândul său, care a fost percepţia ofertei din partea NATO, pentru medierea acestui conflict.

„Ruşii au crezut că ar constitui un sprijin pentru politica agresivă a Georgiei, şi în acelaşi timp, o atitudine agresivă către Rusia. Şi acest fapt a contribuit la amplificarea crizei. De aceea este şi NATO responsabilă pentru tensionarea relaţiilor dintre Rusia şi Georgia.” – este de părere politologul.

Secretarul general al Organizaţiei Nordatlantice, Jaap de Hoop Scheffer, a opinat la rândul său, că relaţiile ruso – georgiene nu afectează relaţiile NATO – Georgia, pentru că există multe alte aspecte şi planuri ale cooperării. Dar a ţinut să şi adauge că această criză trebuie să ia sfârşit, iar sancţiunile economice trebuie ridicate.

„Este corect spus, că interesul pentru dezvoltarea relaţiilor dintre NATO şi Rusia este foarte mare. Cu siguranţă acest lucru este valabil pentru NATO, dar ştiu că şi Rusia este interesată de toate aspectele cooperării practice şi politice.” – a spus de Hoop Scheffer.

Acesta a vizitat şi duma de stat, parlamentul Rusiei, unde eternul nemulţumit Vladimir Jirinovski s-a simţit obligat să accentueze că în fiecare acţiune a NATO se întrevede o fină atitudine anti rusească.