1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Securitatea şi mecanismele terorii

28 septembrie 2010

Cotidianul Süddeutsche Zeitung consacră subiectului un spaţiu larg relatând despre sesiunea "Securitatea în Transilvania", organizată la Universitatea din Jena de Arbeitskreis für siebenbürgische Landeskunde

https://p.dw.com/p/POtC
Imagine: dpa/picture-alliance

Dezbaterile s-au desfăşurat şi pe fondul deconspirării colaborării cu Securitatea a poetului Oskar Pastior. "Atenţia Securităţii s-a concentrat, în cazul etnicilor germani din România, asupra Bisericii Evanghelice şi literaturii, acestea constituind coloana vertebrală culturală şi socială a comunităţii", s-a subliniat, potrivit cotidianului münchenez, la sesiunea de la Jena.

S-a mai vorbit despre metodele inimaginabile folosite de poliţia politică, în sală circulând un baston de cauciuc original, folosit de Securitate, şi despre modul în care poate fi judecată colaborarea poetului originar din Sibiu cu Securitatea.

În ediţia sa online, săptămânalul Die Zeit publicase ieri un amplu articol semnat de Dieter Schlesak, coleg de generaţie cu Oskar Pastior, şi el scriitor german originar din Transilvania, în care explica "cititorilor vest-germani" metodele feroce de intimidare, folosite de Securitate, arătând, personal, înţelegere pentru acel moment de "slăbiciune", care l-a făcut pe Pastior să încheie pactul cu Securitatea.

Presa germană şi de limbă germană îşi opreşte atenţia şi asupra evoluţiilor politice de la Bucureşti după demisia ministrului de interne, Vasile Blaga. Ziarul economic Handelsblatt şi cotidianul Frankfurter Allgemeine Zeitung avertizează că ar putea avea loc alte numeroase manifestări de protest contra măsurilor de austeritate ale guvernului Boc.

Şi la Viena, Die Presse scrie că "protestele recente ale poliţiei dau apă la moară opoziţiei, care pregăteşte suspendarea din funcţie a preşedintelui Traian Băsescu".

Şi situaţia romilor, în contextul măsurilor adoptate contra acestora de autorităţile franceze, rămâne în atenţia comentatorilor de presă. Cotidianul Die Welt din Berlin consacră o pagină întreagă unui reportaj despre romii care trăiesc în cartierul berlinez Neukölln, un cartier cu extrem de mulţi străini, înainte de toate turci, despre dificultatea romilor de a se integra, de pildă prin refuzul de a-şi trimite copiii la şcoală, dar şi despre faptul că nimeni nu-i agrează, nici germanii şi nici turcii.

Vienezul Die Presse constată că autorităţile franceze resping pe mai departe vehement acuzaţiile ce li se aduc, inclusiv, din partea Bruxelles-ului şi nu au de gând să-şi modifice politica faţă de romi.

Este şi ceea ce citim în paginile cotidianului elveţian de limbă germană, Neue Zürcher Zeitung.

În Germania este criticată recalcularea ajutorului de şomaj, aşa-numitul ajutor "Hartz IV", care urmează a fi suplimentat lunar cu cinci euro. Die Welt subliniază în editorialul său de astăzi că nu cei cinci euro ar putea ameliora situaţia celor aflaţi la marginea societăţii, ci "un plus de responsabilitate", o mână întinsă pentru a se simţi din nou utili societăţii.

Frankfurter Allgemeine Zeitung

deplânge faptul că "pesimiştii au avut dreptate", odată ce nici n-au început bine convorbirile de pace israeliano-palestiniene că ele se află deja din nou sub semnul întrebării, după ce responsabilii israelieni nu vor să sisteze extinderea coloniilor evreieşti în Cisiordania.

Trow

din Amsterdam susţine ideea şi arată că israelienii, ca dealtfel şi palestinienii trebuie să fie dispuşi la compromis. Altfel nu se va putea ajunge la pace. Londonezul The Independent e de părere că preşedintele SUA, Barack Obama, trebuie să exercite presiuni asupra Israelului să oprească ridicarea de colonii evreieşti, dar şi asupra preşedintelui palestinian, Mahmoud Abbas, să continue convorbirile cu partea israeliană, chiar dacă aceasta nu renunţă la procesul de colonizare din Cisiordania.

Presa germană şi internaţională comentează astăzi şi rezultatul alegerilor parlamentare din Venezuela, la care socialiştii preşedintelui Hugo Chavez au rămas, ce-i drept la putere, dar au pierdut o parte din mandate. Süddeutsche Zeitung din München salută faptul că "opoziţia s-a decis de data aceasta să nu mai boicoteze alegerile şi a devenit mai puternică astfel, ceea ce reprezintă un semn de speranţă". În acelaşi timp însă, "scindarea ţării între adepţii şi adversarii lui Chavez se adânceşte".

Autor: Medana Weident
Redactor: Robert Schwartz