Semnale pozitive la Reuniunea la nivel înalt UE-SUA

Mai mult decît concesii simbolice şi eforturi de menţinere a unei atmosfere destinse, nu s-a înregistrat ,după opinia ziarului austraic DIE PRESSE la Reuniunea la nivel înalt de la Viena. Interesul principal al Americii în politica externă este acela de reducere sau eliminare a riscurilor precum terorismul, proliferarea armelor atomice, accesul la resurse, obiective pe care SUA le are în vedere mult mai mult decît Europa.

NEUE ZÜRCHER ZEITUNG remarcă inegalitatea dintre parteneri. Pe de o parte SUA, pe de alta liderii Uniunii Europene care aspiră la unitate politică, dar nu ştiu cum să o realizeze. In pofida tensiunilor interne, America continuă să joace însă pe scena lumii, rolul de superpuere.

Dimpotrivă, KURIER din Viena crede că lumea nouă a descoperit bătrîna Europă post război rece.America pare a voi să ţină seama de anumite idei europene. Monologul american s-a transformat în dialog,iar relaţiile transatlantice au căpătat o nouă calitate

TAGES ANZEIGER din Zürich constată că ironia soartei face ca tocmai mulahii de laTeheran să fie aceea care chituiesc fragilele relaţii transatlantice, pentru că preşedintele Bush s-a alăturat europenilor în eforturile de căutare a unei soluţii diplomatice în disputa nucleară cu Iranul . După eşecul aventurii irakiene, se pare că pragmatismul îi readuce pe parteneri laolaltă .In ochii europenilor Bush continuă să fie cel mai antipatizat preşedinte american, îngeunînd astfel revenirea la relaţii normale şi astfel la o prietenie istorică.

LANDESZEITUNG din Lünebrurg atrage atenţia asupra faptului că în politică, America nu-şi urmăreşte decît propriile interese. Ea face numai declaraţii de intenţii, ca în cazul închisorii din Guantanamo ,dar nu oferă garanţii.

Cotidianul britanic THE TIMES se referă la şansele revoluţiei portocalii din Ucraina care deschide calea reformării proprii ,dar şi a întregii ţări. Dacă noua coaliţie va rezista ea va trebui să stabilească o relaţie pragmatică cu Rusia, să eradicheze corpuţia , să aplice reforme şi să pună capăt duşmăniilor personale distrugătoare. Viitorul este deocamdată portocaliu.Nu se ştie încă,dacă un portocaliu strălucitor.

Săptămînalul DIE ZEIT din Hamburg conscară un articol retrocedării castelului Bran, fiului principesei Ileana, Dominic de Habsburg. Mitul lui Dracula a contribuit la creşterea numărului de turişti care vin să viziteze castelul Bran. Retrocedarea castelului pune în pericol comerţul prosper cu suveniruri,dar şi soarta angajaţilor muzeului şi în general a tuturor celor care şi-au clădit existenţa pe celebritatea mitului despre Dracula. Dominic de Hanbsburg, remarcă ziarul, i-a liniştit pe localnici, asigurîndu-i că „nu vrea să trateze pe nimeni, aşa cum a fost tratată familia lui cînd a fost alungată în ianuarie 1948 de la Bran." In ziar se aminteşte că în timmpul copilăriei lui Dominic de Habsburg, astăzi în vîrstă de 58 de ani, nimeni nu a făcut vreo legătură între castelul Bran şi mitul lui Dracula. Abea în anii 70 ai secolului XX comuniştii au văzut că pot profita de pe urma legendei ,datorită interesului mare al turiştilor pentru personajul Dracula şi povestea lui Stocker despre el. Acest interes ieşit din comun a continuat şi după sfîrşitul comunismului, cînd locuitorii Branului au prosperat şi mai mult de pe urma legendarului personaj, iar acum ,ne ştiind ce planuri are noul proprietar se tem să nu-şi piardă mijloacele existenţiale.