Sensul mai profund al vieţii româneşti

Ministrul de Externe al Franţei, Alain Juppé, a propus instituirea unui “consiliu al şefilor de stat şi de guvern al spaţiului Schengen” cu scopul de a îmbunătăţi controlul la frontiere. În cursul unui interviu din publicaţia “La voix du nord”, a explicat că, din punctul de vedere al Franţei, tratatul Schengen nu este bine aplicat. "Dar" - a adăgat politicianul francez -“ nu suntem singurii care spun asta. Rămânem ataşaţi faţă de principiul liberei circulaţii în interiorul zonei, dar să admitem că verificările la frontierele externe nu funcţionează bine. Frontiera greco-turcă este un vad de trecere. Puterea politică ar trebui să depună eforturi pentru a defini mai bine obiectivele, mai ales cât priveşte controalele exterioare” - a încheiat ministrul francez.

Alain Juppé a mers însă şi mai departe, admiţând că ar fi de dorit ca ţările care nu îşi îndeplinesc bine obligaţiile să fie suspendate temporar din spaţiul Schengen.

Cu aproximativ o săptămână în urmă, preşedintele Franţei, Nicolas Sarkozy, în cursul unui miting electoral ameninţase că va suspenda participarea Franţei la Schengen dacă în următoarele 12 luni nu se vor lua măsuri pentru redefinirea tratatului. “Nu putem lăsa gestiunea fluxurilor migratorii doar pe mâna tehnocraţilor şi justiţiei" - a spus preşedintele Franţei. “Este nevoie de o disciplină comună în ceea ce priveşte controlul frontierelor. Ar trebui să putem sancţiona, suspenda sau exclude din spaţiul Schengen un stat care nu respectă rigorile” - a mai opinat Nicolas Sarkozy.

Se poate descifra aşadar o tendinţă mai largă.

Olanda, care a refuzat intrarea României şi Bulgariei, nu mai pare singură şi probabil că nu a fost cu adevărat singură nicio clipă, fiind susţinută tacit şi de alte state. Alain Juppé a evocat şi poziţia Italiei, e drept cât priveşte fluxurile de imigraţie din afara UE, dar subiectele sunt strâns înrudite. Câtă vreme românii continuă să facă figură de imigranţi, chiar dacă juridic nu pot fi consideraţi ca atare, subiectul verificărilor la frontierele exterioare li se aplică şi lor în egală măsură.

Ambasadorul Germaniei despre păstrarea MCV-ului

Este de menţionat de asemenea că aşteptările guvernului de la Bucureşti privind ridicarea iminentă a MCV nu sunt deloc confirmate. Demnitarii de la Palatul Victoria şi-au manifestat speranţa ca raportul CE din această vară să fie şi ultimul. Ambasadorul Germaniei la Bucureşti, Andreas von Mettenheim , a spus însă, în cadrul unei dezbateri despre corupţie (organizată de Departamentul de Stat al SUA, de Centrul George C. Marshall, de Institutul pentru Studii de Securitate al Ministerului Apărării al SUA şi de Ministerul Federal German al Apărării) că Mecanismul de Cooperare şi verficare ar trebui să fie menţinut pe mai departe, căci efectele sale pozitive sunt mai importante decât dezavantajele. “Chiar dacă înţeleg foarte bine argumentele celor care solicită abolirea mecanismului şi le aprob într-o anumită măsură, am convingerea puternică" - a spus Andreas von Mettenheim -"că MCV-ul ar trebui să fie aplicat în continuare."

Ambasadorul Germaniei şi-a început însă scurta sa intervenţie cu un citat dintr-o carte privind realităţile româneşti de acum 70-80 de ani. “Oficialii"- afirma călătorul străin - "sunt corupţi într-un mod atât de firesc şi de entuziast, încât ajungi să te întrebi dacă nu cumva românii au descoperit un sens mai profund al vieţii”. Diplomatul german a continuat însă, spunând că oricât s-ar fi schimbat timpurile “povestea asta continuă şi azi”.

Ceea ce spune ambasadorul Germaniei nu are nicio legătură directă cu spaţiul Schengen. Totuşi, câtă vreme corelarea MCV-ului cu criteriile de admitere în spaţiul de liberă circulaţie a devenit un fapt, aceste declaraţii reprezintă pentru autorităţile româneşti un nou preaviz. Dar avertismentul este chiar mai neliniştitor decât pare la prima vedere. Căci dacă mentalităţile româneşti nu s-au transformat prea mult din anii 30-40 ai secolului trecut, atunci cu siguranţă că nu se vor schimba într-o jumătate de an.

Guvernul de la Bucureşti pare să nu înţeleagă că lucrurile evoluează rapid pe plan european şi că România trebuie ea însăşi să imagineze răspunsuri mai potrivite cu noul context.