Sentinţe de până la 12 ani de detenţie pentru gruparea teroristă din Sauerland

Tribunalul Suprem din Düsseldorf a pronunţat astăzi verdictele într-unul din cele mai ample procese împotriva terorismului desfăşurate în Republica Federală. Potrivit judecătorului Ottmar Breidling, acuzaţii au acţionat "orbiţi de ideile aberante ale jihad-ului", "fiind gata să comită un genocid aproape fără margini şi fără scrupule", cu intenţia de a reedita tragedia de la 11 septembrie 2001.

Cei patru aşa-numiţi "îngeri ai morţii în numele islamului" plănuiseră atentate cu bombe asupra mai multor baruri, discoteci şi instituţii americane din Germania, vizând ţinte din Ramstein, Kaiserslautern, Düsseldorf şi Köln.

Curtea de Justiţie i-a condamnat pe Fritz Gelowicz şi Daniel Schneider la câte 12 ani ani de închisoare, iar pe Adem Yilmaz la 11 ani de detenţie. Ei au fost găsiţi vinovaţi de participare la organizaţia teroristă Uniunea Jihadului Islamic (IJU), de complicitate la punerea la cale a unor crime multiple, precum şi la pregătirea unei crime prin declanşarea unor explozii. Schneider (24) a fost găsit în plus vinovat şi de tentativă de crimă împotriva unui poliţist, deoarece în momentul arestării i-a smuls arma unui apărător al ordinii trăgând asupra acestuia fără să-l nimerească.

În fine, cel de-al patrulea acuzat, Atilla Selek, a primit o sentinţă de cinci ani de închisoare pentru susţinerea unei grupări teroriste. Dacă se scade perioada de arest preventiv, el ar putea fi eliberat deja în cinci luni de zile, când va fi absolvit două treimi din pedeapsă.

Mai mulţi reprezentanţi ai Apărării au declarat în primă instanţă că nu vor face recurs.

Judecătorul Breidling a declarat că această grupare teroristă a reprezentat "o ameninţare imensă. În Germania nu a avut niciodată loc, şi nici nu a fost vreodată pus la cale un atentat de asemenea proporţii", a adăugat judecătorul, explicând motivele pentru care nu a putut fi îngăduitor, în ciuda mărturisirilor ample ale acuzaţilor.

Faptul că planurile atentatelor au fost deconspirate, nu a fost meritul acuzaţilor, ci al serviciilor de informaţii care au declanşat anchete extrem de complicate.

Deşi Selek a procurat detonatoarele pentru bombele ce urmau a fo detonate, el a refuzat să jure credinţă conducerii Uniunii Jihadului Islamic, şi prin urmare nu este considerat membru al acesteia.

Obiectivul atentatelor teroriste puse la cale de Schneider şi Gelowicz a fost constrângerea Bundestagului de a ordona retragerea trupelor germane din Afganistan. Prin urmare, cei patru au fost condamnaţi şi pentru acţiuni îndreptate împotriva organelor constituţionale.

Judecătorul Breitling a mai adăugat că procesul a demonstrat faptul că până şi tinerii din societăţile occidentale sunt dispuşi, în ciuda cunoştinţelor lor precare despre islam, să-şi dedice viaţa terorismului islamist. Potrivit lui, acest fenomen s-ar datora lipsei de atenţie din partea familiilor, lipsei dialogului şi absenţa răspunsurilor la întrebările esenţiale ale vieţii.

Propovăduitorii urii, precum cei din aşa-numita "casă multiculturală" din cartierul Neu-Ulm, care devenise noul cămin spiritual islamist al acuzaţilor Gelowicz şi Selek, capătă, pe fundalul tuturor acestor lipsuri, o putere de seducţie şi mai mare asupra tinerilor occidentali.

Gelowicz, Schneider şi Yilmaz au fost arestaţi pe 4 septembrie 2007 în provincia germană Sauerland, anume într-o casă de vacanţă din localitatea Oberschledorn, în care începuseră să construiască bombe având la dispoziţie peste 700 de litri de peroxid de hidrogen. Într-o etapă intermediară a anchetei, poliţiştii diluaseră însă în secret peroxidul de hidrogen.

Cel de-al patrulea acuzat, Selek, a fost arestat mai târziu în Turcia. Gruparea nu a reprezentat un pericol real pentru Germania, deoarece s-a aflat permanent sub observaţie. De asemenea, doar trei dintre cele 26 de detonatoare descoperite, erau intacte.

Deşi mărturisirile acuzaţilor au accelerat sensibil derularea audierilor judiciare, ele vor intra în istoria Republicii Federale drept cel mai amplu proces împotriva terorismului. Pe parcursul celor 65 de zile de audiere au fost citaţi în faţa instanţei 17 experţi în domeniu şi peste 60 de martori oculari.

Autor: dpa/amfd

Redactor: Petre M. Iancu