Serbia dominată de extrema dreaptă

Extrema dreaptă a reuşit să cîştige alegerile parlamentare derulate, duminică, în Serbia. Cu 82 de mandate obţinute dintr-un total de 250, Partidul Radical Sîrb devine principala forţă legislativă, devansînd detaşat celelalte grupări politice care au trecut de pragul electoral. Succesul radicalilor este completat de cele 21 de fotolii cîştigate de socialiştii fostului preşedinte Slobodan Miloşevici. În balanţa parlamentară, democraţii, scindaţi în trei formaţiuni, cîntăresc - laolaltă - la fel de mult ca şi cîştigătorii alegerilor. Cine va guverna, însă, pe viitor, Serbia? O relatare transmisă din Belgrad de Filip Slavkovici. La microfon, Cristian Ştefănescu

O sută şi trei mandate dintr-un total de 250 de locuri în parlamentul de la Belgrad. La nici trei ani de la răsturnarea regimului Slobodan Miloşevici, sîrbii au votat pentru o formaţiune mult mai naţionalistă decît socialiştii ex-preşedintelui aflat, în prezent, în spatele gratiilor, la Scheveningen, de unde iese doar pentru a depune mărturie în boxa de la Haga. Şi, acum, la Belgrad, Legislativul va fi dominat de Partidul Radical, o formaţiune construită de cel mai extremist dintre politicenii Serbiei, Vojslav Seselj.

Din fostul bloc politic "Opoziţia Democrată" au pornit în cursa parlamentară mai multe grupări. În urma scrutinului de duminică, Partidul Democrat al Serbiei (condus de ex-preşedintele Vojislav Kostunica) a strîns 53 de fotolii, democraţii premierului asasinat în primăvară, Zoran Djindjic au obţinut 37 de mandate în vreme ce 34 au revenit Grupului 17 Plus (formaţiune ce reuneşte tehnocraţi din lumea economică şi a finanţelor). Din Legislativ vor mai face parte şi membrii Mişcării pentru Renaşterea Serbiei, gurparea controversatului Vuk Draşkovic.

"Am sărbătorit, vom mai sărbători puţin, ne vom odihni puţin şi, apoi, vom constitui noul Parlament", a comentat Tomislav Nikolic, numărul doi al radicalilor, avertizînd că numai formaţiunea sa ar putea constitui un Guvern stabil.

Nikolici ştie, de fapt, că nu va obţine mandat de premier. Partidul Radical Sîrb (pe scurt SRS) a fost, ani de zile, partenerul de guvernare al socialiştilor lui Slobodan Miloşevic - uneori din umbră, alteori chiar oficial. Liderul radicalilor, Vojslav Seselj este, asemeni, lui Miloşevic, unul dintre clienţii Tribunalului pentru crime de război în fosta Iugoslavie. Cu toate acestea, ambii politicieni încarceraţi au fost trecuţi - simbolic - în fruntea listelor de candidaţi pentru alegerile de duminică.

Democratul cu porniri regalist-naţionaliste Vuk Draşkovic va face, pînă la urmă, oficiile de arbitru în constituirea unei majorităţi capabile să guverneze Serbia. Draşkovic nu a dezvăluit, deocamdată, cui îi va oferi sprijin şi cu ce preţ. Cît despre membrii fostei coaliţii "Opoziţia Democrată", nici una dintre partidele succesoare nu intenţionează să guverneze alături de radicali şi socialişti. Ex-preşedintele Vojislav Kostunica, a cărui formaţiune se află - cu 53 de mandate - cel mai aproape, numeric, de radicali, nu exclude varianta constituirii unui Executiv minoritar.

Cert este că viitoarea Administraţie de la Belgrad nu va fi monocoloră. Dacă, însă, nu se va găsi o formulă guvernamentală viabilă, Serbia va trebui să revină la urne.

Nu ar fi prima oară cînd sîrbii ar trebui să repete alegerile. Să nu uităm că trei tentative de desemnare - prin consultare populară - a şefului statului au eşuat. Filip Slavkovici / Cristian Ştefănescu