1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW
PoliticăSerbia

Serbia: Proteste ample după seria de crime în masă

Nemanja Rujević
10 mai 2023

În Serbia, cele două tragedii de săptămâna trecută s-au transformat într-o problemă politică. Președintele Aleksandar Vucic reacționează cu atacuri la adresa contestatarilor și opoziției.

https://p.dw.com/p/4R9Al
Serbia | Proteste la Belgrad
Belgrad: Proteste masive împotriva violenței (8.05.2023)Imagine: Zorana Jevtic/REUTERS

„Nu eram noi prea fericiți în Serbia și fără ceea ce s-a întâmplat”, spune Ana Pavic, vânzătoare din Belgrad în vârstă de 33 de ani, însărcinată și ieșită la protest împreună cu cei doi copii mici ai ei. „Cu atât mai puțin putem fi acum, văzând cum sistemul eșuează când se întâmplă așa ceva”.

Serbia: doliu și teamă după cele două atacuri armate

În urmă cu o săptămână, miercurea trecută (03.05.2023), un băiat de 13 ani a împușcat nouă persoane, între care opt elevi, într-o școală din Belgrad. O zi mai târziu (04.05.2023), un tânăr de 21 de ani a tras fără discernământ asupra oamenilor în mai multe sate, la câțiva zeci de kilometri la sud de Belgrad. Bilanțul: opt morți.

Acestea sunt motivele pentru care Ana Pavic a ieșit în stradă, alături de zeci de mii de belgrădeni. Au fost mitinguri de protest și în alte orașe. Reporterul DW vrea să știe ce a mers prost în Serbia. „Totul”, răspunde tânăra mamă. „Dreptate, compasiune, totul. În sfârșit, trebuie să schimbăm ceva".

Vucic vorbește despre „lașitate”

Protestul pașnic de luni seara (08.05.2023) a fost organizat de mai multe partide de opoziție, foarte diferite ideologic - de la stânga ecologistă la dreapta naționalistă. Un fel de atac concertat la adresa Partidului Progresist Sârb, conservator, aflat la guvernare, și a celui mai puternic om din stat, președintele Aleksandar Vucic.

Serbia | Proteste Belgrad
Proteste la Belgrad (8.05.2023): apel la "iubire, compasiune și disponibilitate de ajutor"Imagine: Zorana Jevtic/REUTERS

Fost șef al Guvernului, acum șef al statului, Vucic conduce țara cu mână de fier de 11 ani. Ține sub control majoritatea presei și își dezvoltă cultul personalității. În plan extern, face un joc de du-te-vino între UE, Rusia și China.

De la prima crimă, comisă miercurea trecută, președintele s-a adresat oamenilor de patru ori. A respins toate criticile ce i-au fost aduse și și-a atacat criticii. După protestul de luni, invitat în studioul televiziunii pro-ruse Happy, Vucic a acuzat opoziţia că „abuzează brutal de sentimentele oamenilor” - și promite să își înfrunte adversarii politici: „Nu voi fugi de aceşti laşi (...) Dacă este necesar, vom avea noi alegeri la toate nivelurile”.

De altfel, Vucic a cerut de mai multe ori alegeri anticipate. Este o metodă de a-și securiza puterea politică. A obținut mereu victorii zdrobitoare asupra unei opoziții fragmentate. Adversarii lui politici vorbesc despre un stat capturat - pe lângă deja amintitul control asupra presei, Partidul Progresist ar distribui locuri de muncă, ar cumpăra voturi și ar abuza de resursele statului pentru propriile interese.

Un climat al violenței

Cele două tragedii de săptămâna trecută au stârnit tristețea și furia populației, astfel că atmosfera este profund incomodă pentru Vucic, apreciază observatorii scenei sârbe. Mare parte din populație consideră că responsabilitatea principală pentru masacre o poartă climatul violent alimentat de politicienii guvernanți și de mass-media. Principalele acuzații se îndreaptă către cele două instituții TV „de casă” ale președintelui Vucic, rețeaua Pink și televiziunea Happy. Acestea difuzează non-stop reality showuri din care nu lipsesc agresivitatea fizică sau verbală și violența domestică. În plus, politicienii din opoziție, jurnaliștii independenți și disidenții sunt în mod constant demonizați și prezentați drept spioni străini sau sârbofobi.

Serbia | Aleksandar Vucic după tragedia de la școala din Belgrad
Conferința de presă a președintelui Aleksandar Vucic după tragedia de la o școală din Belgrad (3.05.2023)Imagine: Darko Vojinovic/AP Photo/picture alliance

„Oamenii care nu acceptă o astfel de politică nu pot fi însă reduși la tăcere”, este de părere deputatul ecologist Djordje Pavicevic. „Cetățenii cred că cineva trebuie să-și asume responsabilitatea”, a apreciat parlamentarul, într-o declarație oferită DW la protestul de luni. Până acum, doar ministrul Educației Branko Ruzic și-a dat demisia. Manifestanții vor ca și alți oficiali din stat să își depună mandatele și își doresc interzicerea reality-showurilor, precum și retragerea licenței celor două posturi TV.

Desigur, guvernul nu este direct responsabil pentru actuala criză, spune politologul Dusan Milenkovic. „Dar oamenii sunt speriați și, de înțeles, caută pe cineva pe care să dea vina”. În sistemele în care Guvernul controlează întreaga societate, este logic ca într-acolo să se îndrepte acuzațiile și acolo să fie identificat principalul vinovat, punctează Milenkovic.

Un alt motiv de indignare publică este faptul că, la o săptămână după tragedia de la școala din Belgrad, nici Vucic, nici prim-ministrul, nici primarul Belgradului nu au vizitat locul crimei, pentru a comemora victimele. Mii de flori zac pe asfaltul din jurul școlii, lumânările ard zi și noapte. Există suspiciunea că Vucic este reticent să se arate printre oameni care nu au fost adunați de aparatul său de partid. În cazul în care niște copii s-ar apuca să-l huiduie, i-ar fi mai greu să-i acuze că sunt „mercenari străini” sau „hiene politice”.

Serbia Belgrad | comemorarea victimelor amocului de la școală
Lumânări în memoria victimelor amocului de la școala din Belgrad (3.05.2023)Imagine: Antonio Bronic/REUTERS

În ciuda faptului că Serbia are cel mai mare număr de arme legale și ilegale pe cap de locuitor din Europa iar violența domestică și răfuielile de tip mafiot sunt fapte obișnuite, împușcăturile în masă sunt extrem de rare. Acum, șocul este profund și problema are în sfârșit o dimensiune politică. Guvernul și-a asumat unele angajamente, opoziția a dat guvernului termene scurte și, desigur, imposibil de respectat. Nimeni nu se așteaptă la schimbări rapide, dar se discută intens despre nevoia unor noi proteste în masă la Belgrad, pentru a pune presiune pe autorități. Surse din opoziție au precizat pentru DW că lipsește un consens cu privire la caracterul protestelor: să fie din nou un marș pașnic sau să se adopte o abordare mai dură, cu blocaje de străzi și pichetări ale posturilor de televiziune proguvernamentale.

În ultimii ani, Vucic s-a înfruntat cu mai multe runde de proteste ample - de exemplu, când s-a pus problema exploatării litiului în vestul Serbiei sau când lumea a contestat restricțiile severe impuse ca măsuri antipandemice.

Dar Guvernul a trecut aceste teste cu bine de fiecare dată, amintește politologul Milenkovic. Într-o țară în care alegerile sunt departe de a fi democratice iar mass-media stau aliniate în spatele puterii politice este greu să pui lucrurile în mișcare. Pur și simplu nu poți intra în legătură cu alegătorii. „Mă tem că nici de data aceasta nu va fi altfel”, conchide Milenkovic.