Serviciul german de informații interne: urmările eșecului

Guvernul german a înaintat un proiect de lege de reformare a activității serviciului de informații externe, la nivel federal și regional. Inițiativa este un răspuns la eșecul monumental al acestei autorități în dosarul crimelor cu motivație rasistă comise în Germania de gruparea neo-nazistă NSU. "Șocul eșecului este urmat de determinarea de a îmbunătăți lucrurile", a declarat ministrul de Interne Thomas de Maizière.

Obiectivul principal al proiectului de lege este îmbunătățirea comunicării între agențiile regionale ale serviciului, pentru a identifica mai bine de timpuriu grupări potențial violente, precum NSU. Teroriștii de extrema dreaptă au rămas nedescoperiți timp de 13 ani, pentru că între diferitele agenții ale serviciului de informații interne a avut loc un schimb de date cu totul deficitar. Acest neajuns va fi reparat prin extinderea competențelor așa-numitului Oficiu pentru Protecția Constituției (BfV), cu sediul principal la Köln.

Turingia renunță la informatori

BfV va fi responsabil să asigure circulația informațiilor și coordonarea acțiunilor când vine vorba de forme de extremism de dreapta, de stânga sau religios, extinse în mai multe landuri. Ministrul de Interne a subliniat că autoritatea centrală va avea abilități extinse în relația cu fiecare land. Landul Turingia, condus de premierul de stânga Bodo Ramelow, a anunțat că va renunța la aproape toți informatorii săi. Este vorba de oameni infiltrați în diverse cercuri extremiste, care sunt plătiți în schimbul informațiilor furnizate.

Thomas de Maizière nu este de acord cu decizia landului Turingia, care nu ar servi securității și luptei împotriva extremismului. Premierul Ramelow ar fi vrut chiar să desființeze filiala regională a BfV din Turingia, dar nu a reușit să-și convingă partenerii social-democrați din coaliția de guvernare. Un aspect picant este că primul premier regional de la Partidul Stângii a fost spionat ani în șir de BfV și a câștigat deja în instanță un proces împotriva autorității.

Critici de la Andrea Voßhoff, responsabila pentru protecția datelor

Ministrul de Interne nici nu concepe renunțarea la informatori, care ar fi surse de obținere a datelor de neînlocuit. Ei ar trebui însă mai bine selectați. De Maizière admite că, în general, informatorii sunt genul de oameni "cu care nimeni nu prea ar vrea să lucreze". Va înceta în price caz angajarea ca informatori a unor infractori cunoscuți. Un extremist de dreapta condamnat ca berlinezul Carsten Szczepanski nu va mai avea voie în curând să lucreze ca spion pentru BfV. La fel este valabil și pentru Tino Brandt, din Turingia, în anturajul căruia s-a produs radicalizarea criminalilor NSU. Ambii au fost martori în procesul NSU de la München.

Un alt element al reformei acestei autorități este sistemul comun de informații Nadis. Acesta va colecta toate informațiile transregionale relevante. Reglementările de protecția datelor nu vor fi încălcate, a dat asigurări ministrul. Responsabila federală cu protecția datelor, Andrea Voßhoff, numită de Bundestag, îl contrazice însă pe ministrul de Interne. Criteriile privind relevanța informațiilor sunt lăsate la voia interpretării de moment, a declarat ea la Berlin. Ea a cerut și reglementarea strictă a genului de persoane pentru care să fie permisă strângerea și stocarea de informații.

Recomandările comisiei de analiză a dosarului NSU

Critici dure la adresa proiectului guvernamental a adus și viceliderul grupului parlamentar al Partidului Stângii, Jan Korte. El a spus că întărirea serviciului de informații interne și extinderea competențelor acestuia înseamnă "recompensarea unui sistem netransparent". Serviciul ar fi eșuat la scară generală și nu poate fi adus la un numitor comun cu respectarea drepturilor cetățenești. Ministrul de Interne a răspuns că proiectul de lege al guvernului implementează de fapt recomandările comisiei de anchetă în dosarul NSU.

Comisia parlamentară a criticat dur BfV în raportul său din 2013 și a solicitat demararea reformării instituției. Primele propuneri în acest sens au fost administrate deja în 2012 de predecesorul lui de Maizière, Hans-Peter Friedrich. De atunci au trecut peste doi ani, ceea ce arată amploarea acestei dezbateri între nivelele de decizie federal și regional din Germania.