Sfîrşitul unor tîrguieli penibile

Europenii ar fi fost scutiţi de penibilele controverse şi negocieri dacă deja în urmă cu zece zile, cu prilejul summitului, ar fi luat decizia pe care ieri , preşedintele încă în funcţie al Consiliului ministerial al Uniunii Europene, premierul irlandez Bertie Ahern a dat-o duminică publicităţii - şi anume: succesorul lui Romano Prodi la funcţia de preşedinte al Comisiei Uniunii Europene este premierul portughez Jose Manuel Durao Barroso.

Pe lista candidaţilor la înalta funcţie de preşedinte al Comisiei Uniunii Europene, premierul portughez Jose Manuel Durao Barrosso figura ce-i drept, dar în liga a doua. Alegerea lui se datorează, nu în cele din urmă, încrîncenării cu care fiecare din cele două tabere create în clubul celor 25 - una sub conducerea Franţei şi a Germaniei, cealaltă reunind majoritatea ţărilor mici sub oblăduirea Marii Britanii - şi-au apărat candidaţii.

La zece zile după summitul Uniunii, premierul Bertie Ahern cu binecunoscutul său talent de mediator, a izbutit să-i facă pe adversari să cedeze apelurilor la raţiune. Si astfel Guy Verhoftstadt,premierul liberal belgian preferatul Franţei şi Germaniei , ţări care se consideră a fi nucleul dur al Europei, a pierdut partida - la fel ca şi contracandidatul său comisarul britanic Chris Patten, favoritul Marii Britanii şi al ţărilor mai mici. Conform zicalei - cînd doi se ceartă al treilea cîştigă -învingător a ieşit portughezul conservator Barroso.In vîrstăd e 48 de ani, el dispune de experienţă şi de asentimentul celei mai mari fracţiuni a parlamentului European.Formal, premierul portughez îndeplineşte toate criteriile funcţiei în care a fost ales. Practic însă, el este lipsit de charismă, nu este un spirit vizionar şi oricum a fost doar un candidat de rezervă pe lista aspiranţilor la funcţia de preşedinte al Comisiei Uniunii Europene.Dar - ceea ce este foarte important pentru exercitarea funcţiei sale la Bruxelles -Barroso este un maestru al compromisurilor.Cancelaurl Schroder şi-a copndiţionat sprijinul de numirea vîrfului său de lance la Bruxelles, Gunter Verheugen, comisarul pentru extindere, în funcţia de vicepreşedinte al comisiei şi supercomisar pentru economie, în noua echipă.Întreg tabloul rivalităţilor şi frămîntărilor din culise este simptomatic pentru starea de spirit ce domneşte în formaţia celor 25.Franţa şi Germania nu mai pot oricum de azi înainte să-şi impună punctele de vedere şi poziţiile după bunul lor plac.Ţările mici şi mijlocii sprijinite desigur de Marea Britanie, au cîştigat curajul de a se opune aşa numitului directorat franco - german.Iar cooperarea celor trei mari -Anglia Franţa şi Germania care la începutul acestui an părea pecetluită -s-a destrămat deja la primul test de rezistenţă - pe care l-a reprezentat alegerea noului preşedinte al Comisiei Uniunii Europene.

Bernd Riegert/Rodica Binder