Siguranţa internă: noi propuneri din partea CSU

"Cine înşală, zboară" - cu acest slogan se iniţia în 2014 o aprigă dezbatere pe tema fraudării sistemului social de către imigranţi (la vremea respectivă vizaţi erau românii şi bulgarii, care primeau dreptul la liberă circulaţie în UE). Un an mai târziu, adică în 2015, CSU solicita accelerarea sistemului de acordare a azilului şi diferenţierea clară între cei care au nevoie de protecţie şi ceilalţi. În urmă cu un an, aşa-numitele "zone de tranzit" ("Transitzonen") şi "limite superioare" ("Obergrenzen") iscau controverse. Cel târziu din acel moment au devenit vizibile şi controversele dintre CDU (Uniunea Creștin Democrată) și CSU (Uniunea Creștin Socială). Dar intenția declarată și des repetată de șefa grupului parlamentar creștin-social din Bundestag, Gerda Hasselfeldt, este de "a transmite semnale şi de a impulsiona dezbaterlile".

Întâlnirea programată să aibă loc între 4 şi 6 ianuarie la mănăstirea bavareză Seeon ar fi trebuit să se desfăşoare într-o atmosferă de calm, dat fiind că Angela Merkel şi şeful fracţiunii bavareze a conservatorilor, liderul CSU Horst Seehofer, au convenit să organizeze un summit de pace în luna februarie.

Dar atentatul terorist din Berlin a dejucat şi aceste planuri. Exact la o zi după lovitură, Seehofer a cerut reformarea din temelii a politicii de azil. Limita maximă de 200.000 de solicitanţi de azil a devenit o condiţie pentru  o eventuală nouă implicare într-o alianţă de guvernare la nivel federal.

CSU decide agenda cancelarei Merkel

În acest context, nu mai miră pe nimeni că, cu numai o zi înaintea Crăciunului, CSU a oferit publicităţii un nou document destinat "siguranţei interne", care a dat naştere la noi discuţii. CSU susţine "finalul societăţii deschise" scria, de exemplu, politicianul de stânga Jan Korte.

SPD, partener de coaliţie al CDU şi CSU, s-a declarat parţial deschis unor noi propuneri.

Documentul în discuţie - primit şi de redacţia DW - este structurat în 16 puncte. La ce se referă? Mai mulţi bani, personal şi drepturi pentru poliţie şi forţele de securitate ca şi reguli mai severe de expulzare. Se solicită, din nou, organizarea unor "zone de tranzit". Se propune optimizarea supravegherii video în locurile publice. Pentru aşa numiţii "Gefährder" (potenţiali terorişti) CSU propune un nou sistem de detenţie.

Cum trebuie trataţi potenţialii terorişti?

"Gefährder" nu este deocamdată decât un termen politic, dar în nici un caz cu valoare juridică. Potrivit Ministerului Federal de Interne, până în prezent au fost identificaţi circa 550 de astfel de potenţiali terorişti. Dintre aceştia, 275 se află în Germania, între care 80 sunt deja în detenţie. Potenţialii terorişti, a căror solicitare de azil a fost respinsă, ar trebui să poată fi reţinuţi patru săptămâni şi nu doar patru zile, pe baza unui aşe numite "reţineri înainte de expulzare". Aşa numitul regim de detenţie înainte de expulzare este în realitate posibil deja pe perioada unui an întreg.

Creştin-socialii mai solicită retragerea cetăţeniei celor care participă la stagii de pregătire jihadiste, dacă aceştia dispun de dublă cetăţenie. Moscheele şi asociaţiile în cadrul cărora se predică ura ar trebui să poată fi mai intens supravegheate şi mult mai simplu interzise.

În Minsterul Federal de Interne, condus de către un reprezentant al CSU, se vorbeşte intens despre înăsprirea legislaţiei. Însăşi Angela Merkel a anunţat o reanalizare a legilor, prioritară fiind elucidarea tuturor detaliilor atentatului de la Berlin.

Uniunea Creştin-Democrată a propus marţi transferarea prerogativelor asupra legislaţiei referitoare la străini, exclusiv către guvernul federal, astfel încât landurile să nu mai aibă putere de decizie. Actuala "regionalizare"  trebuie depăşită, după cum solicită reprezentantul pentru marile oraşe din cadrul grupului parlamentar conservator din Bundestag, Kai Wegner, într-un comentariu publicat de "Frankfurter Allgemeine Zeitung".

Şi mai multă supraveghere video?

Cu puţin timp înainte de Crăciun, guvernul federal a dat undă verde unei mai intense supravegheri video, mai exact printr-un sistem privat în centre comerciale sau spaţii publice, precum stadioane. Supravegherea video în astfel de locaţii nu este obligatorie, dar de dorit, după cum a precizat o purtătoare de cuvânt a guvernului federal.

Sistemul de video-supraveghere este însă contestat de renumitul Chaos Computer Club (CCC), un fel de organizaţie a hackerilor, care consiliează însă la cel mai înalt nivel în Germania şi care se bucură de o intensă recunoaştere internaţională. Membrii CCC se întâlnesc în aceste zile la Hamburg şi de acolo au transmis un semnal de alarmă. "Este revoltător cum se încearcă distragerea atenţiei prin solicitarea intensificării supravegherii, de la adevăratul eşec al autorităţilor", a declarat purtătorul de cuvânt al organizaţiei, Linus Neumann. Membrii Clubului resping cu fermitate extinderea acestui tip de supravhere după modelul britanic: "atunci am asista la transferul controlului din internet în viaţa reală". Pe baza unor programe performante de computer, autorităţile ar putea monitoriza pas cu pas viaţa de zi cu zi. "Nu este ceea ce ne dorim într-o democraţie", a mai adăugat Neumann.

O poziţie similară a exprimat şi ecologistul Konstantin von Notz, care a avertizat asupra unor posibile exagerări în sistemul de supraveghere video. Şi Asociaţia Judecătorilor Germani a exprimat o poziţie critică.

Autor: Kay-Alexander Scholz / Alina Kühnel