Simpozionul Festivalului Beethoven şi forţa benefică a muzicii

Simpozionul de la Bonn a fost doar una dintre numeroasele întâlniri cu publicul ale organizatorilor şi artiştilor, aflate pe agenda Festivalului Beethoven din acest an. Nelipsită de la discuţii e directoarea, deja din anul 2004, a festivalului, Ilona Schmiel.

"Cred că lui Beethoven i-ar fi plăcut să vadă cum an de an se întrunesc la Bonn solişti şi orchestre de vârf pentru a-i interpreta şi reinterpreta opera", crede Ilona Schmiel, adăugând că marele compozitor german "s-ar fi bucurat şi să constate că la acest festival muzica nouă joacă un rol însemnat."

Muzica nouă

Muzicii contemporane i-a fost dedicat un spaţiu larg în programul festivalului şi la simpozionul amintit. La discuţii a fost prezent şi Peter Ruzicka, anul acesta "composer in residence" la Beethovenfest. Una din compoziţiile sale prezentate în aceste zile la Bonn a fost concertul pentru violoncel şi orchestră de cameră cu titlul "Über die Grenze" (Dincolo de frontieră), realizată la cererea festivalului şi interpretată, ca atare, în premieră absolută. Peter Ruzicka şi Jan Müller-Wieland, alt exponent al muzicii contemporane au vorbit şi despre modul în care compun, despre mentorii lor şi despre felul în care este receptată astăzi muzica nouă în Germania. La Muzeul Beethoven din Bonn a fost prezentat şi un film documentar dedicat compozitorului Peter Ruzicka.

Utopie şi libertate

Dr. Ulrich Mosch, de la prestigioasa Fundaţie "Paul Sacher" din Basel a făcut o foarte interesantă incursiune în istoria muzicii pornind de la noţiunea de "utopie", oprindu-şi atenţia cu precădere asupra a ceea ce numim "muzică nouă". Spre exemplificare au fost prezentate live şi două lucrări de Luciano Berio, cunoscuta piesă vocală "Secvenţa III", şi "Secvenţa VIII" pentru vioară.

Festivalul Beethoven cooperează şi cu alte festivaluri dedicate titanului din Bonn sau sprijină împreună cu Deutsche Welle iniţiative şi proiecte sociale din diferite colţuri ale lumii. Unul dintre acestea este Institutul Baccarelli din Brazilia, şi tânăra sa orchestră "Sinfonica Heliópolis", cu sediul în cel mai mare cartier, de fapt cea mai mare favela din Sao Paulo. 150.000 de oameni, jumătate cât locuitorii Bonnului, trăiesc acolo în maximă sărăcie. Institutul Baccarelli le oferă copiilor proveniţi din acest mediu posibilitatea de a studia un instrument. Cu ajutorul muzicii, aceşti copii şi tineri obţin şansa şi libertatea de a-şi croi un drum mai bun în viaţă. Pentru prima dată orchestra Institutului cu 80 de muzicieni provenind din această favelă va concerta în Europa, mai precis la Festivalul Beethoven din Bonn, pe 4 şi 6 octombrie.

Beethoven fascinează şi în Kinshasa

Un alt proiect care atestă forţa benefică a muzicii este "Orchestre Symphonique Kimbanguiste Kinshasa", un ansamblu de 200 de muzicieni, cei mai mulţi amatori şi autodidacţi, care a luat fiinţă într-una din cele mai sărace regiuni de pe glob.

La simpozionul organizat de Festivalul Beethoven a participat şi fondatorul acestei orchestre simfonice, unică în Africa Centrală, Armand Diangienda, care a vorbit despre greutăţile pe care le întâmpină membri ansamblului pentru a se putea întâlni zilnic la repetiţii, după muncă, luând în calcul călătorii şi de câteva ore, fără un sediu şi cu instrumente în parte confecţionate de ei.

Dar toate aceste dificultăţi devin suportabile prin ceea ce le dă muzica: bucurie şi speranţă. E ceea ce le transmite şi Sinfonia a noua de Beethoven pe care o interpretează cu mare pasiune. Povestea iubitorilor muzicii beethoveniene din Kinshasa a devenit cunoscută datorită peliculei cu titlul "Kinshasa Symphy", realizată de Claus Wischmann şi Martin Baer, care s-a bucurat de mare succes la Berlinală, Festivalul Internaţional al Filmului de la Berlin, din acest an. Filmul va rula în cinematografele germane începând cu 23 septembrie.

Autor: Medana Weident
Redactor: Petre M. Iancu