1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Siria: proba germană de care ar putea profita Obama

Nils Naumann / Cristian Ştefănescu4 septembrie 2013

Barack Obama caută susţinere. Rusia spune în continuare nu. În schimb, Germania aduce câteva dovezi care ar putea fi de folos Casei Albe.

https://p.dw.com/p/19aYJ
Imagine: picture-alliance/dpa

Tensiuni suplimentare în Orientul Mijlociu după ce, în cursul zilei de marţi, militarii americani şi israelieni au efectuat un exerciţiu de lansare a unor rachete din largul Mediteranei. Iniţial s-a speculat că ar putea fi începutul unei operaţiuni de bombardare a Siriei, însă un responsabil al Ministerului israelian al Apărării a ţinut să clarifice situaţia: este vorba doar de un test militar cu rachete de tip Sparrow şi radare ale scutului anti-rachetă Arrow. Speculaţiile au fost amplificate de o serie de informaţii transmise de la Moscova, conform cărora două rachete balistice au fost lansate din zona centrală a bazinului mediteranean către est. Operaţiunea a fost interceptată de sistemul de monitorizare al armatei ruse situat la Armavir, la circa 1000 de kilometri sud de Moscova. Înainte ca oficialii israelieni să anunţe că au efectuat un exerciţiu militar, atât Statele Unite cât şi Alianţa Nord-Atlantică au negat că ar fi implicate în vreun fel de manevre cu lansatoare de rachete.

--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Casa Albă şi-a turat la maxim motoarele şi încearcă să convingă opinia publică şi, mai ales, pe membrii Congresului. E un "Blitzkrieg", scrie New York Times, vorbind despre ofensiva lobby-ştilor. Congresmenii se întorc din vacanţă pe 9 septembrie; până atunci, speră Barack Obama, se va constitui o majoritate parlamentară favorabilă unei intervenţii în Siria.

Obosiţi şi izolaţionişti

Principalul agent de lobby pare, zilele acestea, însuşi secretarul de Stat John Kerry. Şeful diplomaţiei de la Washington s-a perindat duminică prin cinci studiouri de televiziune, motivând dorinţa Administraţiei de a sancţiona regimul de la Damasc. În paralel, vicepreşedintele Joe Biden şi Dennis McDonough, şeful echipei de consilieri a preşedintelui Obama, şi-au petrecut weekendul vorbind la telefon cu zeci de membri ai Congresului.

Adversitatea, între americani, are diverse cauze: se regăsesc în aceeaşi tabără, a celor ce refuză o intervenţie, democraţi pe care i-a obosit peste un deceniu de războaie purtate de Statele Unite, şi ultraconservatori republicani din aşa-numitul Tea Party, avocaţi ai unei relative izolări internaţionale a Americii. Acestora li se alătură contestatarii strategiei alese de administraţia Obama: sentaorii John McCain şi Lindsey Graham ar vrea să ştie la ce folosesc atacuri izolate, de vreme ce în teren nu se schimbă nimic. Mai ales că şeful Casei Albe a declarat că nu urmăreşte debarcarea regimului al-Assad. Prognozele spun că Senatuil s-ar putea să susţină propunerile lui Obama însă în Camera Reprezentanţilor orice rezultat rămâne deschis. Şeful Departamentului de Stat a apreciat că preşedintele are suficientă autoritate pentru a acţiona indiferent de votul din Congres - însă e cât se poate de limpede că atât Barack Obama cât şi întreaga politică externă a Statelor Unite ar avea de suferit. "SUA ar putea spune noapte bună statutului de putere globală", comentează istoricul german Michael Stürmer.

Telefonul interceptat de BND

În vreme ce Moscova continuă să susţină că probele oferite de britanici, francezi şi americani "nu sunt deloc convingătoare", sprijin pentru Obama vine dinspre Berlin. Serviciul federal de Informaţii (BND) afirmă că nu are nici o îndoială cu privire la responsabilitatea regimului al-Assad în atacurile cu gaze toxice. E drept că nu există dovezi clare ci doar indicii - dar tocmai pe aceasta se bazează şi ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, când afirmă că imaginile puse la dispoziţie opiniei publice nu conţin "nimic concret, nicio hartă, niciun nume, în schimb numeroase nepotriviri". BND-ul precizează, însă, că se află în posesia înregistrării unei convorbiri telefonice interceptate ce aduce indicii cu privire la folosirea de către trupele guvernamentale siriene a gazului sarin. În convorbirea interceptată, unul dintre liderii miliţiilor Hezbollah, aliate regimului al-Assad şi apropiate Teheranului, îi povesteşte ambasadorului iranian în Liban că liderul de la Damasc a cedat nervos şi că recurgând la gaz sarin a făcut o greşeală imensă, relatează săptămânalul german Der Spiegel, citând pasaje dintr-o audiere a directorului BND, Gerhard Schindler. Detaliul făcut acum cunoscut de directorul BND ar putea reprezenta piesa de puzzle ce lipsea arhitecţilor unei strategii de sancţionare militară a regimului sirian.

Germania a anunţat că nu va participa militar la o operaţiune în Siria, însă Bundeswehr-ul s-a pregătit pentru orice înrăutăţire a situaţiei. Fregata germană Sachsen se află în Mediterana şi poate interveni, la nevoie, pentru evacuarea din Liban a cetăţenilor Republicii Federale sau a altor străini. O altă ipoteză de lucru este susţinerea Iordaniei în cazul unui atac. Între timp, un vas militar german patrulează în apropierea coastelor siriene şi monitorizează comunicaţiile din zona de conflict, cu oarecare dificultate pe cele din zona muntoasă a capitalei Damasc; Bundeswehr-ul a anunţat, însă, că nava de spionaj va rămâne în regiune şi în cazul unei intervenţii militare americane. O intervenţie care, a avertizat ministrul rus de Externe Lavrov, ar putea zădărnici speranţele într-o rezolvare politică "pentru mult timp, dacă nu cumva pentru totdeauna".

Pentru miercuri, 4 septembrie, este programată o sesiune specială a Adunării Naţionale (Parlamentul de la Paris) dedicată tocmai conflictului din Siria. Franţa a rămas, după ce premierul britanic David Cameron a pierdut susţinerea Camerei Comunelor, singurul aliat pe care, deocamdată, SUA se pot baza în perspectiva unei operaţiuni militare. La Berlin, cancelara federală Angela Merkel a lăsat să se înţeleagă că încă mai există şansa unei rezolvări diplomatice a crizei siriene, anume cu ocazia summitului G20, care începe joi, 5 septembrie, la Sankt Petersburg, în Rusia.