“Soarele” învăţământului românesc

Oof ştiinţa mea...

Aproape jumătate dintre cei întrebaţi (42%) cred că Soarele se învârte în jurul Pământului şi peste 60% au dubii la întrebarea capcană: “laserul funcţionează prin concentrarea undelor sonore?”

În fapt, acest studiu nu face altceva decât să măsoare beneficiile pe termen mediu şi lung ale sistemului educaţional din România. Şi o face direct, vizând achiziţiile elementare pe care un cetăţean de o inteligenţă medie ar trebui să le posede după cel puţin 12 ani de şcoală românească. Aceste rezultate scot capul struţului din nisip. Ministrul Educaţiei, Daniel Funeriu, nu a fost surprins, declarând pentru cotidianul Gândul că: “Principala cauză pentru această situaţie e calitatea îndoielnică a educaţiei, mai ales în mediul rural.”

Capul peştelui

Un peisaj mai limpede ne este oferit de un alt raport, elaborat de această dată pentru al doilea an consecutiv de Societatea Academică Română (SAR), care a dat publicităţii “Topul Integrităţii Universităţilor Publice.” Două universităţi de medicină, cea din Târgu-Mureş şi cea din Cluj, se află pe primele două locuri într-un clasament care a inclus drept criterii de departajare transparenţa administraţiei, corectitudinea academică şi calitatea guvernanţei. Dacă spre deosebire de anul trecut au fost constatate evoluţii în ceea ce priveşte transparenţa, universităţile româneşti suferă în continuare din cauza nepotismului, plagiatului şi imposturii academice.

În 64% dintre şcolile doctorale ale universităţilor din România, numărul de articole publicate de către conducătorii de doctorat în reviste internaţionale de prestigiu este de unul, maximum două. Şi acestea fac parte de cele mai multe ori din materialul de umplutură al presei ştiinţifice. În acest caz, vorbim despre ceea ce ar trebui să fie crema sistemului educaţional românesc. În plus, constată raportul SAR, numărul cazurilor de nepotism universitar a rămas constant. Dacă ministrul Daniel Funeriu aruncă vina pe educaţia din mediul rural, spaţiu prin a cărui criticare domnia sa nu riscă prea mult, îi reamintim vorba că “peştele de la cap se-mpute.”

Diagnosticul există, dar nu prea vrem să tratăm boala

Există vreo legătură între corupţie şi incompetenţa profesională a sistemului educaţional românesc? Este o întrebare la care directorul Societăţii Academice Române, Alina Mungiu-Pippidi, oferă un răspuns afirmativ categoric, bazat pe statistici: “Universităţile corupte nu produc performanţă, ci se feresc de ea.” Nimic nu mai este de adăugat, poate doar faptul că în România soarele se învârte în jurul Pământului, şi universităţile în jurul banilor.

Autor: Vlad Mixich, DW-Bucureşti

Redactor: Robert Schwartz