Soarta Atenei se decide la Berlin

Nu atât raportul troicii, formată din Comsia UE, Banca Centrală Europeană şi Fondul Monetar Internaţional, care urmează a fi dat publicităţii în septembrie, va fi decisiv pentru menţinerea Greciei în spaţiul euro, cât rezultatul convorbirilor ce se poartă în aceste zile, mai ales cele de vineri, de la Berlin, dintre cancelara Angela Merkel şi Antonis Samaras.

Întâlnirea Merkel - Samaras, are loc la o zi după ce şefa executivului german a dezbătut subiectul, tot la Berlin, cu preşedintele Franţei, Francois Hollande. Berlinul şi Parisul sunt ferm hotărâţi să salveze, umăr la umăr, spaţiul euro - cam acesta a fost mesajul convorbirilor de joi. Dar, atât Merkel cât şi Hollande au atras atenţia asupra faptului că Atena trebuie să-şi respecte obligaţiile asumate, înainte de toate să aplice severul program de reforme solicitat de creditori.

Şi preşedintele Parlamentului European, Martin Schulz, a subliniat, într-un interviu acordat cotidianului Passauer Neue Presse, că "Samaras trebuie să ofere acum rezultate concrete".

La rândul său, Samaras speră s-o convingă pe Angela Merkel şi apoi pe Francois Hollande, cu prilejul întrevederii pe care o va avea cu acesta o zi mai târziu la Paris, că Grecia are nevoie de "un respiro", că trebuie să i se mai dea timp.

Care va fi esenţa raportului troicii pare a fi deja cunoscut de responsabilii de la Bruxelles şi desigur, de cei de la Berlin. Anume că Grecia nu va primi "note foarte bune" pentru eforturile de asanare a bugetului de stat şi de implementare a reformelor, dar că se va menţiona că pe acest drum, Atena a făcut totuşi "progrese considerabile".

Dacă toate acestea sunt cunoscute, dacă pare limpede că, până la urmă, solcitărilor Atenei, de a mai primi un răgaz, li se va da curs, de ce poziţia Berlinului vizavi de Grecia este aşa de categorică?

"Vom face tot ce e mai bine pentru euro" - e deviza declarată a Berlinului, potrivit purtătorului de cuvânt guvernamental. E greu de crezut că o astfel de declaraţie presupune excluderea Greciei din zona euro.

Dacă troica ar decide sistarea creditelor dstinate Greciei, consecinţele pentru spaţiul euro ar fi enorme. Nu puţini, printre care şi Martin Schulz, potrivit unor declaraţii făcute presei, se tem de un posibil efect al dominoului, care ar atrage după sine Spania şi Italia şi ar cutremura întreg spaţiul monetar european. Mecanismele de slavare decise de UE n-ar mai fi capabile să salveze aceste state de la faliment. Şi dacă s-ar ajunge la destrămarea zonei euro, atunci întreaga construcţie a UE s-ar zgudui din temelii. Un scenariu de groază, pe care cancelara trebui să-l fi avut în faţa ochilor, atunci când, aflată recent în vizită al Chişinău, a precizat, referitor la Grecia, că problema nu e doar una de natură economciă, ci şi politică. În discuţie e de fapt, a arătat Merkel, viitorul entităţii europene.

Cu toate acestea, cancelara Germaniei susţine pe mai departe îndeplinirea de către Grecia a solicitărilor UE şi FMI, pe de o parte pentru că astfel ar putea rămâne în zona euro, pe de alta pentru că nu poate fi acordat Atenei un statut special. Cum ar putea fi convinse altfel celelate state aflate în dificultate să resepcte condiţiile puse de creditori?