Sondajul CURS şi preferinţele tinerilor

Sondajele comandate de către CNA au fost realizate de CURS în luna noiembrie a acestui an, asupra a câte 1000 de subiecţi pe categoria de vârstă 7 – 10 ani şi asupra a 500 de subiecţi pentru fiecare categorie de vârstă între 11 şi 18 ani. CURS a aplicat chestionarele atât în mediul urban cât şi în cel rural. Peste 90 de procente din copiii chestionaţi privesc la televizor zilnic, jumătate dintre ei alocând în medie cam 2 ore pe zi acestei activităţi. Un sfert din copiii chestionaţi înţepenesc la televizor cam patru ore pe zi, iar 10 procente din totalul respondenţilor alocă peste 4 ore zilnic televiziunii. Una din concluziile îngrijorătoare ale CURS este că media copiiilor care alocă foarte mult timp televizorului este mai ridicată decât în celelalte ţări europene şi că aceşti copii constituie un contingent masiv al marelui public al televiziunii. Acest amănunt este cu siguranţă cunoscut şi de către producătorii TV, altfel calitatea îndoielnică a emisiunilor televizate nu s-ar putea explica.

Care sunt însă consecinţele acestui consum de programe, filme şi muzică de joasă calitate răspândite prin intermediul televiziunii în rândul copiilor? Să le luăm pe rând. Când vine vorba de actori, copiii au auzit doar de pseudo-vedetele autohtone, distribuite în seriile nesfârşite de telenovele româneşti. Pentru că este ieftin şi eficient, o mână de actori sunt distribuiţi în mai multe seriale şi telenovele româneşti, produse pe bandă rulantă în decoruri cât mai ieftine cu putinţă: într-un apartament de bloc, într-un bar, la serviciu, într-o unitate militară şi aşa mai departe. Aceleaşi personaje prestează în mai multe seriale diferite, astfel încât scenariul şi regia filmului nu mai au nici o importanţă. Oricum producţia respectivă are un singur rol – acela de a ocupa cu costuri scăzute un spaţiu de emisie în care publicitatea se vinde cel mai scump.

Vedetele TV sunt şi ele croite pe acelaşi calapod, astfel că au devenit noii idoli ai copiilor. Este vorba de prezentatoare sau prezentatori de emisiuni care urmăresc strategia postului şi îşi promovează propriile vedete în emisiuni zilnice sau săptămânale. În plus, promovează cântăreţi de manele, care astfel au luat locul cântăreţilor străini în topul preferinţelor muzicale. Astfel că Nicolae Guţă, Adi de Vito fost Copilu’ Minune şi Florin Salam sunt cântăreţii preferaţi ai celor sub 18 ani.

Când vine vorba de cultură, răspunsurile amestecă noţiuni învăţate la şcoală cu propria reprezentare asupra a ceea ce înseamnă cultură. Astfel că alături de Eminescu apare Oana Zăvoranu, una din multele vedete de telenovele autohtone. Autorii studiului atrag atenţia asupra lipsei de coerenţă şi de cunoaştere a personalităţilor care reprezintă cultura naţională şi internaţională.

Astfel că actori de mâna a doua, muzicanţi fără pic de talent şi pseudo-jurnalişti, vor avea în continuare de lucru, pentru că publicul care îi urmăreşte ar consuma orice. Ei nu trebuie să-şi facă griji, producţiile lor de slabă calitate vor fi urmărite pentru simplul motiv că nu are cine să-i critice – publicul lor este format în mare parte din copii. Iar pentru copii, ceea ce se scurge în fiecare seară la TV este chiar etalonul de calitate.