Spectrul războiului civil

"Spectrul războiului civil s-a iţit asupra Irakului", notează cotidianul londonez Financial Times, comentînd principala temă a editorialelor occidentale de astăzi. Ce a determinat organizarea barbarelor atentate teroriste comise asupra maselor de credincioşi şiiţi adunaţi în lăcaşurile sfinte ale acestei grupări musulmane, în cursul celei mai mari sărbători a islamului şiit? "Mortalele atacuri", constată avizatul analist din Londra, "s-au petrecut într-un moment în care irakienii se arătau dispuşi la concesii, menite să evite un război civil". Or, tocmai un astfel de conflict fratricid încearcă să provoace teroriştii, care, aproape cert, sunt extremişti musulmani aparţinînd unei secte ce împărtăşeşte ideologia şi obiectivele propagate de Osama Bin Laden". In context, Financial Times aminteşte că influenţa wahabiţilor saudiţi, din rîndul cărora face parte şi Bin Laden a sporit în Irak, după ocuparea ţării de către americani. Ce-i de făcut? Financial Times propune întărirea înclinării spre soluţii de compromis de felul celei materializate cu succes în elaboarea constituţiei irakiene de tranziţie, un spirit, care "se cere extins şi instituţionalizat, pentru a se putea face faţă terorismului".

Majoritatea observatorilor exprimă opinii similare privind mobilurile băilor de sînge săvîrşite în timpul sărbătorii şiite de Aşura. Cu toţii sunt convinşi că autorii măcelului de marţi sunt islamişti radicali. Dar unii, de pildă ziarul rusesc Komersant, se întreabă dacă nu cumva teroriştii răspunzători pentru mascare nu sunt cumva ei înşişi extremişti şiiţi, care dorind cu orice preţ să evite o eventuală înţelegere cu suniţii arabi şi kurzi din Irak, nu se dau în acest scop în lături nici de la masacrarea propriilor coreligionari.

Ziarul cehesc Lidove Noviny se arată atît de speriat de ceea La Repubblica din Roma numeşte "erupţia vulcanului" terorist din Irak, încît cere occidentalilor să se retragă din regiune, întrucît apusului nu i-ar sta bine "rolul de şerif".

Dar majoritatea experţilor sunt de cu totul altă părere, evidenţiind latura pozitivă a tragediei de ieri. Osnabruecker Zeitung din Germania reliefează că bombele, care au sfîrtecat şiiţi la Kerbela sau Bagdad fuseseră menite să torpileze planurile de stabilizare americane şi ale consiliului guvernamental irakian, o strategie, care "e sortită însă, pe termen lung, să eşueze", în pofida faptului că edificarea unei democraţii în Irak riscă să continue să fie întreprindere foarte anevoioasă. Fiindcă, după cum relevă ziarul, "proaspăt adoptata constituţie de tranziţie irakiană e un succes fără precedent, devreme garantează drepturile omului, conţine elemente federale şi asigură femeilor drepturi politice.

O analiză similară oferă şi ziarul berlinez Die Welt, care constată că sîngele vărsat în rîndul autoflagelanţilor credincioşi şiiţi sunt asasinate perfide, care nu reprezintă însă cîtuşi de puţin o dovadă a forţei ci dimpotrivă, semnalizează slăbiciunea şi impotenţa politică a teroriştilor . Criminala faptă îndreptată împtrova unor mase musulmane reunite în rugăciune nu va provoca scontata solidaritate islamică îndreptată împotriva americanilor, ci e, din contra, de natură să işte efectul opus, declanşînd oroarea faţă de atentatori. "Cei care îşi imaginează că pot recurge la asemenea mijlocare spre a învinge, au pierdut partida din start", relevă ziarul berlinez, notînd că "rezistenţa organizată din Irak, împotriva forţelor occidentale continuă să se reducă văzînd cu ochii.... Irakul are o nou constituţie, constituind o operă de pionierat în lumea arabă, şi are ca atare un viitor în care cred tot mai mulţi irakieni. Bombele de la Kerbela şi Bagdad ar putea provoca aşadar poticniri pe calea spre acest viitor, dar nu vor putea stopa definitiv procesul trezirii societăţii irakiene, conchide ziarul german.

Cotidianele occidentale se mai ocupă între altele de alegerile americane, semnalînd clarificarea fronturilor după victoria lui John Kerry. Iar în unele din cele germane care abordează în genere discuţiile privind alegerea viitorului preşedinte al Germaniei se semnalează întîlnirea de ieri dintre miniştrii de externe ai Republicii Federale şi României. Handelsblatt din Duesseldorf publică în context un interviu cu Mircea Geoană, în care şeful diplomaţiei bucureştene insistă asupra respectării calendarului aderării României la UE, pînă în 2007.

In fine, în ziarul berlinez TAZ a apărut azi un emoţionant reportaj, semnat de Keno Verseck, pe marginea tragediei lui Niculae Cârjea. In prim plan apare un om nevinovat, prins de ani de zile în cursa înţelegerilor bilaterale dintre Germania şi România, pe un aeroport Otopeni transformat în scena unei capcane birocratice. Capcană din care nici Berlinul şi nici Bucureştiul nu găsesc iată forţa să-l salveze pe fostul cetăţean român "repatriat" cu forţa din Germania în pofida statutului său de apatrid.