Spre mai binele Americii

Din moment ce fluctuaţiile bursiere influenţează decisiv politica, faptul că realegerea lui Barack Obama în funcţia de preşedinte al Statelor Unite a „înaripat” pieţele bursiere, poate trece drept expresia obiectivă a unei satisfacţii generale stîrnite în lumea afacerilor de rezultatul clar al scrutinului prezidenţial. Care satisfacţie s-a reflectat şi în primele reacţii spontane ale mai marilor lumii.

Uniunea Europeană l-a felicitat pe Obama, cu speranţa unei consolidări a relaţiilor bilaterale, spre a înfrunta împreună provocările globale mai ales în domeniul securităţii şi economiei. Prima reacţie de la Bruxelles îi aparţine lui Herman Van Rompuy. Preşedintele Consiliului UE a anunţat pe twitter că este foarte fericit de realegerea lui Obama.

Imediat după aceea, preşedintele Comisiei UE, Jose Manuel Barrosom a publicat un comunicat comun în care i-au fost adresate lui Obama caldele felicitări pentru realegerea sa la şefia Casei Albe.

Nici preşedintele Parlamentului European, Martin Schulz, nu a întîrziat, subliniind în mesajul de felicitare ideea că Uniunea Europeană şi Statele Unite ale Americii sunt cel mai strîns legate una de cealaltă, parteneriatul lor bazîndu-se pe numeroase valori şi interese comune. Liderul social -democrat nădăjduieşte şi într-o mai strînsă cooperare între Parlamentul European şi Congresul american.

Dacă se poate vorbi de ţări obamafobe şi obamafile, Franţa aparţine celei de-a doua categorii, în cel mai înalt grad. Că aşa stau lucrurile rezultă şi din mesajul Şefului Palatului Elysée, Francois Hollande care întrevede în realegerea lui Obama o opţiune clară în favoarea unei Americii solidare, deschise, deplin angajată pe scena internaţională, conştientă de provocările unei lumi globalizate: pacea, economia, protecţia mediului.

Ideea se regăseşte şi în aprecierea formulată de premierul britanic conservator, David Cameron, nerăbdător, după cum s-a pronunţat pe twitter, să continue să lucreze cu Obama. Intr-un comunicat, şeful guvernului de la Londra, care în momentul anunţării victoriei lui Obama se afla într-o tabără de refugiaţi sirieni din nordul Iordaniei, menţionează că sunt atîtea lucruri de împlinit, între care demararea economiei mondiale şi un acord comercial între Uniunea Europeană şi Statele Unite ale Americii. Nu a fost trecută sub tăcere nici criza din Orientul Apropiat, la ale cărei tentative de soluţionare America şi Marea Britanie vor trebui să contribuie şi mai mult.

Vocile din pomenita regiune s-au făcut şi ele auzite. Preşedintele Egiptului, Mohamed Morsi l-a felicitat într-o telegramă pe Obama, sperînd în consolidarea prieteniei dintre cele două state, spre a servi obiectivelor comune, dreptăţii, libertăţii şi păcii.

Intr-o continuare a eforturilor în favoarea pacificării Orientul Apropiat speră şi preşedintele palestinian Mahmud Abbas. Iar premierul israelian Benjamin Netanyahu, într-un comunicat emis de biroul său, insistă asupra importanţei securităţii statului Israel. Alianţa strategică între Israel şi Statele Unite ale Americii este mai puternică decît oricînd, afirmă şeful guvernului statului evreu. Netanyahu este decis să continue colaborarea cu Obama spre a putea asigura necesitatea vitală de securitate a cetăţenilor israelieni. După cum se ştie însă, relaţia dintre Netanjahu şi Obama trece drept dificilă, mai ales cînd în discuţie este adus programul nuclear iranian. Ministrul israelian al apărării, Ehud Barack, aşteaptă ca şi în viitor, securitatea statului erveu să deţină pentru Statele Unite ale Americii o semnificaţie fundamentală.

Relaţia dintre Statele Unite ale Americii şi Europa va rămîne şi pe mai departe la fel de puternică şi de importantă pentru pacea lumii, a declarat, la Bruxelles, secretarul general NATO, Anders Fogh Rasmussen, după anunţarea victoriei preşedintelui Barack Obama în confruntarea cu rivalul său republican, Mitt Romney. Perspectiva continuării unei şi mai strînse colaborări cu America, astfel încît, într-o lume aflată într-o tot mai rapidă modificare, NATO să rămînă şi pe mai departe o Alianţă de nădejde, aptă să facă faţă noilor ameninţări, prin capacităţi sporite şi printr-o reţea tot mai puternică de parteneri în întreaga lume, îl bucură pe Anders Fogh Rasmussen.

Rămîne de văzut în ce măsură Europa şi NATO vor deţine un rol major în agenda de priorităţi a noului mandat al lui Barack Obama, preşedintelui unei naţiuni „alese” şi „de neînlocuit”. Sunt cuvintele cu care, în ajunul scrutinului , într-un interviu acordat revistei DER SPIEGEL, fosta şefă a departamentului de stat american, Madeleine Albright, definea Statele Unite ale Americii.