Spune-mi cu cine te-nsoţeşti

"Spune-mi cu cine te însoţeşti ca să-ţi spun cine eşti". Aplicarea proverbului dezvăluie adevărata natură a regimului transnistrean şi a administraţiei găgăuze din Republica Moldova. Ambele s-au raliat axei ruseşti. Ambele au recunoscut independenţa regiunilor separatiste georgiene Abhazia şi Osetia de sud, alăturându-se unor organizaţii teroriste islamiste precum Hamas şi Hizbullah şi autoritarului lider nicaraguan Ortega.

„Ce-ar face Rusia fără Daniel Ortega?” se întreabă în context ziarul american Wall Street Journal, transmiţînd informaţiile privind regimul transnistrean, care s-a grăbit să răspundă la apelul Moscovei şi să pună umărul la ampla ofensivă diplomatică declanşată de Rusia. Izolarea Kremlinului, respectiv singurătatea, sau „solitudinea lui Vladimir Putin”, după cum o numeşte ziarul din New York, reiese din faptul că Rusia n-a reuşit să obţină aprobarea independenţei secesioniştilor georgieni de la nici o ţară suverană, independentă şi recunoscută, în afară de Nicaragua. „Nici măcar marionete ale Rusiei ca preşedintele Lukaşenko din Belarus”, ori şefii unor regimuri totalitare, dictatoriale sau autoritare de stânga, precum cele „din Iran, Siria, Cuba, Venezuela şi Bolivia n-au acceptat să recunoască independenţa” celor două regiuni gruzine, ba chiar şi „China şi India au refuzat s-o facă”, mai aflăm din paginile cotidianului american.

Sub titlul „Executanţii lui Ceauşescu” cititorii germani află din paginile ziarului Sueddeutsche Zeitung detalii despre condamnarea şi închiderea generalilor Chiţac şi Stănculescu. Articolul semnat în cotidianul din Muenchen de Kathrin Lauer, o excelentă cunoscătoare a realităţilor româneşti, oferă şi amănunte privind părerile de rău ale celui căruia Elena Ceauşescu i-a spus la urcarea în legendarul elicopter: „Victoraş ai grijă de copii”.

Trimis de dictator la Timişoara să înăbuşe în sânge revoluţia Stănculescu Victor Atanasie „regretă că n-a împiedicat accesul lui Ion Iliescu la putere” în siajul evenimentelor din decembrie 89, după ce, potrivit autorei articolului, a jucat un rol central în trădarea cuplului dictatorial.

Conform ei, „multe pledează în favoarea tezei implicării serviciilor secrete ruse şi occidentale în răsturnarea Ceuşeştilor, astfel încât Stănculescu n-ar fi avut nici o şansă să împiedice acapararea puterii de către omul Moscovei, Ion Iliescu”.

Editorialiştii occidentali mai abordează azi, pe larg, campania electorală americană, în care, ajutat de criza financiară Barack Obama pare a conduce în sondaje, fiind ajutat mai nou şi de fostul ministru de externe al administraţiei Bush, Colin Powell.

Spaţii largi acordă ziarele şi învestirii noului duumvirat al partidului social-democrat german, compus din fostul preşedinte al Partidului, Franz Muentefering şi actualul ministru de externe, Steinmeier. Ziarul conservator die Welt crede că sub conducerea celor doi, partidul şi-ar putea reveni din ampla criză pe care a traversat-o recent. Frankfurter Allgemeine Zeitung crede în „capacitatea celor doi de a coopera armonios”. Sueddeutsche Zeitung relevă „impactul pozitiv al crizei financiare asupra stării de spirit a social-democraţilor germani”, care au investit mult, în trecut, în lupta împotriva capitalismului pur, de tip anglo-saxon.

În fine, o serie de comentarii abordează critic ori elogios eventualitatea adoptării unor programe federale de impulsionare a economiei precum şi decizia Deutsche Bank de a nu face uz de ajutoarele de stat oferite instituţiilor monetare germane.