Stăpîni, femei şi asasini: Oscarurile 2004
1 martie 2004Publicitate
Invazia barbarilor nu s-a produs. Bin Laden, capturat sau încă liber n-a recepţionat nici o invitaţie. S-au călcat în schimb pe picioarele superbe idolatrizatele, dar efemerele zeiţe ale frumuseţii de tip occidental. Marcată ieri de toaletele fastuoase ale ravisantelor Charlize Theron, Nicole Kidman, Cathrine Zeta Jones şi a tatuatei Angelina Jolie, seara de gală n-a oferit, decît o singură surpriză mare şi neplăcută, ce-i drept involuntară din unghiul organizatorilor: le-a rezervat-o postul de televiziune ABC, care s-a hotărît să transmită ceremonia cu o întîrziere de 5 secunde, necesare operărării unor eventuale cenzuri, spre evitarea unui nou "scandal" provocat recent de dezgolirea sînului aparţinînd lui Janet Jackson, într-un concert cu Justin Timberlake.
Net mai plăcută supriza făcută cinefililor în această hollywoodiană paradă a modei de Diane Keaton, care, snobînd garderobele dominante în culorile junglei s-a prezentat, ca o floare nordică, înveşmîntată în costumul unui Charlot ceva mai elegant.
In rest, s-au confirmat toate bănuielile. "Stăpînul inelelor" a cules, pe pe bună dreptate, mai toată recolta de Oscaruri, inclusiv distincţiile principale pentru cel mai bun film şi cea mai bună regie, semnată de neozeelandezul Peter Jackson. Ajudecîndu-şi nu mai puţin de 11 statuete, cel de-al treilea episod al ecranizării trilogiei lui J.R.R.Tolkien a obţinut ce-a binemeritat şi "Intoarecerea regelui" şi restul tălmăcirii cinematografice a fanatasticei saga despre lupta dintre bine şi rău concepute în anii 50. "Stăpînul inelelor" a reuşit să egaleze astfel rarul record stabilit cam tot atunci de "Ben Hur" (1959) şi repetat 4 decenii mai tîrziu de Titanic (1997), singurele filme care, ca şi Stăpînul Inelelor au convins integral Academia de film americană, impunîndu-se la 11 categorii.
Ce-a mai rămas de împărţit din marele tort cinematografic le-a revenit interpreţilor unor ucigaşi. Premiul pentru actorie i s-a acordat în fine lui Sean Penn, veşnicul tată frînt şi înfrînt, jucînd în "Mystic River", realizat de Clint Eastwood, rolul unui părinte transformat în ucigaş spre a răzbuna moartea fetei sale violate şi asasinate. Memorabila peliculă a lui Eastwood s-a mai remarcat graţie performanţei recompensate de Oscarul pentru rolul secund atribuit lui Tim Robbins, în partitura pe cît de ingrată pe atît de dificilă a unei victime a abuzurilor sexuale asupra copiilor. Robbins, care s-a distins şi ca regizor, a lansat un binevenit apel victimelor unor asemenea agresiuni, cerîndu-le "să nu se ruşineze să ceară ajutor psihologic", în ideea, cu totul eronată, că un astfel de sprijin ar fi chipurile un semn de slăbiciune.
Discutabil, controversat şi problematic e în schimb rolul pentru care a fost răsplătită sudafricanca Charlize Theron, încarnînd o prostituată asasină în "Monstrul", un film semnat de Patty Jenkins. Deloc întîmplător, mulţi comentatori au evidenţiat falsetul unei viziuni cinematografice, potrivit căreia Aileen Wuornos, executată în 2002 în Florida, ar fi trecut la asasinarea în serie a clienţilor ei, pentru că tîrfa interpretată de Charlize ar fi fost violată de unul dintre ei, o afirmaţie de nimic dovedită. Dar arta nu e viaţă, iar performanţa credibilă a unei Charlize Theron deformată fizic de rolul cocotei ucigaşe pe care şi l-a asumat cu mult curaj nu e cu nimic mai puţin lăudabilă.
Şi Renee Zellweger şi-a cîştigat într-un tîrziu pariul cu cea de-a 7-a artă, obţinînd un Oscar firesc pentru rolul ei secundar din "Intoarcerea la muntele rece" a lui Anthony Minghella. Extrem de flexibila blondă a fost ani la rînd trecută cu vederea la împărţirea cozonacului, în pofida creaţiilor ei de-o inteligenţă excepţională în musicalul "Chicago", sau "Jurnalul lui Bridget Fonda". De remarcat în fine ieşirea de sub umbra uriaşului ei tată a Sofiei Coppola, o regizoare distinsă pentru scenariul orginal al filmului "Lost in Translation", o peliculă pe care tot ea a pus-o în scenă, cu un Bill Murray de zile mari în rolul principal. Autorul "Naşului" şi al lui "Apocalypse Now", Francis Ford Coppola are toate motivele să fie mîndru de foarte talentata sa fiică. .
In ce priveşte "Invazia barbarilor", filmul discursiv, dar deloc lipsit de umor melancolic al canadianului Denys Arcand a triumfat la categoria filmelor străine, punînd capac unei seri copios dominate, de la un cap la altul de un "Stăpîn al inelelor" care şi-a pus definitiv pecetea pe această ediţie a mult-rîvnitelor Oscaruri.
Net mai plăcută supriza făcută cinefililor în această hollywoodiană paradă a modei de Diane Keaton, care, snobînd garderobele dominante în culorile junglei s-a prezentat, ca o floare nordică, înveşmîntată în costumul unui Charlot ceva mai elegant.
In rest, s-au confirmat toate bănuielile. "Stăpînul inelelor" a cules, pe pe bună dreptate, mai toată recolta de Oscaruri, inclusiv distincţiile principale pentru cel mai bun film şi cea mai bună regie, semnată de neozeelandezul Peter Jackson. Ajudecîndu-şi nu mai puţin de 11 statuete, cel de-al treilea episod al ecranizării trilogiei lui J.R.R.Tolkien a obţinut ce-a binemeritat şi "Intoarecerea regelui" şi restul tălmăcirii cinematografice a fanatasticei saga despre lupta dintre bine şi rău concepute în anii 50. "Stăpînul inelelor" a reuşit să egaleze astfel rarul record stabilit cam tot atunci de "Ben Hur" (1959) şi repetat 4 decenii mai tîrziu de Titanic (1997), singurele filme care, ca şi Stăpînul Inelelor au convins integral Academia de film americană, impunîndu-se la 11 categorii.
Ce-a mai rămas de împărţit din marele tort cinematografic le-a revenit interpreţilor unor ucigaşi. Premiul pentru actorie i s-a acordat în fine lui Sean Penn, veşnicul tată frînt şi înfrînt, jucînd în "Mystic River", realizat de Clint Eastwood, rolul unui părinte transformat în ucigaş spre a răzbuna moartea fetei sale violate şi asasinate. Memorabila peliculă a lui Eastwood s-a mai remarcat graţie performanţei recompensate de Oscarul pentru rolul secund atribuit lui Tim Robbins, în partitura pe cît de ingrată pe atît de dificilă a unei victime a abuzurilor sexuale asupra copiilor. Robbins, care s-a distins şi ca regizor, a lansat un binevenit apel victimelor unor asemenea agresiuni, cerîndu-le "să nu se ruşineze să ceară ajutor psihologic", în ideea, cu totul eronată, că un astfel de sprijin ar fi chipurile un semn de slăbiciune.
Discutabil, controversat şi problematic e în schimb rolul pentru care a fost răsplătită sudafricanca Charlize Theron, încarnînd o prostituată asasină în "Monstrul", un film semnat de Patty Jenkins. Deloc întîmplător, mulţi comentatori au evidenţiat falsetul unei viziuni cinematografice, potrivit căreia Aileen Wuornos, executată în 2002 în Florida, ar fi trecut la asasinarea în serie a clienţilor ei, pentru că tîrfa interpretată de Charlize ar fi fost violată de unul dintre ei, o afirmaţie de nimic dovedită. Dar arta nu e viaţă, iar performanţa credibilă a unei Charlize Theron deformată fizic de rolul cocotei ucigaşe pe care şi l-a asumat cu mult curaj nu e cu nimic mai puţin lăudabilă.
Şi Renee Zellweger şi-a cîştigat într-un tîrziu pariul cu cea de-a 7-a artă, obţinînd un Oscar firesc pentru rolul ei secundar din "Intoarcerea la muntele rece" a lui Anthony Minghella. Extrem de flexibila blondă a fost ani la rînd trecută cu vederea la împărţirea cozonacului, în pofida creaţiilor ei de-o inteligenţă excepţională în musicalul "Chicago", sau "Jurnalul lui Bridget Fonda". De remarcat în fine ieşirea de sub umbra uriaşului ei tată a Sofiei Coppola, o regizoare distinsă pentru scenariul orginal al filmului "Lost in Translation", o peliculă pe care tot ea a pus-o în scenă, cu un Bill Murray de zile mari în rolul principal. Autorul "Naşului" şi al lui "Apocalypse Now", Francis Ford Coppola are toate motivele să fie mîndru de foarte talentata sa fiică. .
In ce priveşte "Invazia barbarilor", filmul discursiv, dar deloc lipsit de umor melancolic al canadianului Denys Arcand a triumfat la categoria filmelor străine, punînd capac unei seri copios dominate, de la un cap la altul de un "Stăpîn al inelelor" care şi-a pus definitiv pecetea pe această ediţie a mult-rîvnitelor Oscaruri.
Publicitate