Starea lumii

Războiul din Afganistan nu poate fi cîştigat militar crede HANDELSBLATT încercînd să explice de ce strigătele de ajutor ale secretarului general al Alianţei NATO Jaap de Hoop Scheffer sunt disperate. Cine nu răspunde acestor solicitări riscă să fie făcut ţapul ispăşitor la summitul alianţei de la finele lunii noiembrie pentru eşecul misiunii. Berlinul ştie prea bine acest lucru, atrage atenţia marele cotidian economic german semnalînd totuşi refuzul ministrului german al apărării: soldaţii germani rămîn în nordul Afganistanului.

Decît că – scrie BADISCHE ZEITUNG - „nu”-ul german nu duce la o ameliorare a climatului în cadrul Alianţei. Ea se confruntă cu problemel dificile şi nu trebuie uitat că şi olandezilor şi canadienilor le-ar face mai mare plăcere să construiască şcoli şi spitale decît să-i vîneze pe terorişti. TAGESSPIEGEL din Berlin atrage atenţia responsabililor politici că solicitarea adresată Germaniei de a sprijini şi mai mult cu mijloace financiare, logistice şi militare misiunea din Afganistan, este şi în propriul ei interes – proiectul Afganistan nu are voie să eşueze.

Alianţa Nord Atlantică - scrie WIESBADENER KURIER - invocă principiul solidarităţii. Dar nici unui secretar general NATO nu i-a trecut pînă acum prin cap să uzeze cu atîta insistenţă de acest argument pentru a exercita o presiune atît de puternică asupra guvernului Germaniei, cum face acum Jaap de Hoop Scheffer.Şi - conchide ziarul citat - se pare că extrema disponibiltiate a Berlinului manifestată în ultima vreme de a participa la misiunile militare în străinătate, în loc să fi satisfăcut Alianţa i-au sporit pretenţiile.

Discuţii privind interzicerea extremei drepte

Pretenţia interzicerii partidului de extremă dreaptă NPD,oricît de legitimă ar fi nu este deloc nouă şi este discutabilă. O primă încercare a eşuat din cauza prea numeroşilor agenţi ai serviciilor secrete germane infiltraţi în rîndurile acestei formaţiuni relevă MÜNCHNER MERKUR refuzînd categoric ipoteza scoaterii acestei formaţiuni înafara legii – ceea ce ar da şi mai mult apă la moară membrilor ei activi şi simpatizanţilor. Chiar dacă NPD ar fi interzis prin lege, succesul ar fi îndoielnic crede NEUE OSSNABRÜCKER ZEITUNG. Convingerile politice nu pot fi dictate de sentinţele tribunalului crede BRAUNSCHWEIGER ZEITUNG, sugerînd cîteva din modalităţile prin care poate fi luat vîntul din pînzele brune ale partidului de extremă dreaptă: avem nevoie de mai mulţi cetăţeni angajaţi, de politicieni convingători şi credibili, de fonduri pentru programe de educaţie, de perspective de viitor, de locuri de muncă.

Problema cetăţenilor străini: primesc sau nu primesc drept de şedere?

Şi venind vorba de locuri de muncă, un articol publicat azi în cotodianul berlinez TAZ relatează despre intenţia miniştrilor de interne ai landurilor federale de a decide cine va rămîne şi cine va pleca din cei aproximativ 200 de mii de străini care au drept de şedere limitată în Germania cu posibilităţi de prelungire, aşa numitul „Duldung”. Avînd acest statut ambiguu, supranumiţii „străini toleraţi” primesc un drept de muncă doar atunci cînd ocuparea lui nu a putut fi asigurată de un solicitant avînd cetăţenie germană sau cetăţenia vreunei ţări membre a Uniunii Europene relevă ziarul berlinez menţionînd şi unele propuneri care se fac auzite înaintea începerii conferinţei: a condiţiona rămînerea acestei categorii de străini de ocuparea unui loc de muncă, de absenţa unui cazier, de cunoaşterea limbii germane. Cine nu ar îndeplini aceste condiţii ar risca să fie expulzat.

„Oamenii (...) nu fug de occident, ci fug în occident”

De notat că ziarele germane mai comentează azi la fel ca şi presa internaţională, schimbările survenite la conducerea Telekom, politica Washingtonului după victoria democraţilor în Senat şi Congres, invitaţia făcută de Tony Blar Washingtonului de a relua dialogul cu Iranul şi Siria şi desigur, situaţia din Orientul Apropiat. Comentariul publicat de cotidianul danez INFORMATION pare a sintetiza actuala stare de fapt a lumii:

„Eşecul misiunii în Irak ca şi atentatele de la 11 septembrie 2001 indică o translaţie de la un optimism nediferenţiat la un impuls civilizator resemnat, acesta din urmă fiind una din cele mai noi superstiţii care ignoră faptul că oamenii din focarele de criză de pe glob nu fug de occident ci fug în occident. Si nu idealurile occidentale ci mai degrabă distorsionarea lor militară şi economică este cea care, din perspectiva comunităţii internaţionale, provoacă rezistenţă. Autentica provocare majoră este însă următoarea: tot mai numeroşi locuitori ai mapamondului tind să-şi însuşească habitudinile occidentale de consum, ceea ce atrage după sine puternice modificări ale climei şi mediului. Abia această primejdie ne transformă într-o comunitate de destin globală, obligîndu-ne să ne mobilizăm în spiritul celor mai democratice tradiţii”.