Statele Unite discuta transferul mai rapid al puterii în Irak

În consecinta rezistentei crescânde contra puterilor de ocupatie în Irak, guvernul Statelor Unite reflecta asupra modificarii radicale a strategiei sale. În timp ce orasul irakian Nassiria era zguduit de un grav atentat, la Washington se întrunea în sesiune de urgenta Consiliul National de Securitate - sub conducerea presedintelui George W. Bush - pentru a examina transferul mai rapid al puterii, catre irakieni, la care sesiune fusese citat si Paul Bremer, administrator civil suprem al Irakului. Cu acest prilej s-a discutat si propunerea desemnarii unui presedinte interimar irakian. E în orice caz evident ca guvernul Statelor Unite vrea sa transfere irakienilor raspunderea pentru situatia din Irak, si anume mai rapid decât planuise pâna de curând.

Dupa primul atac masiv asupra aliatilor Americii de la începutul ocupatiei, presedintele Bush a transmis ieri Italiei condoleante pentru pierderile suferite la Nassiria. Presedintele Bush:

"Italia, membru al NATO, a pierdut azi în Irak câtiva dintre mândri ei fii, în serviciul libertatii. Statele Unite transmit familiilor lovite profundele lor sentimente de compasiune. Ne bucura însa tenacitatea cu care premierul Berlusconi înfrunta terorismul."

Moartea militarilor italieni, cazuti într-o regiune a Irakului estimata pâna în prezent drept pasnica, a accentuat suplimentar urgenta sesiunii de criza, la care presedintele Bush l-a citat la Casa Alba pe Paul Bremer, administrator civil al Irakului, pentru care ministrul apararii Donald Rumsfeld a amânat chiar vizita planuita în Asia.
Ordinea de zi a cuprins consideratii asupra modului în care poate fi accelerat transferul autoritatii politice catre institutii irakiene, din moment ce, între timp, si Washingtonul vede în aceasta procedura singura posibilitate de a stavili, eficient si durabil, escaladarea violentei în Irak. Dupa convorbiri, Paul Bremer a anuntat, fara sa dea amanunte, ca va transmite noi propuneri consiliului interimar irakian. Paul Bremer:

"Am sa remit un mesaj al presedintelui, anume ca e decis sa nu dea înapoi în fata teroristilor, ca e hotarât sa predea irakienilor puterea politica în tara lor. Acea putere pe care o preiau de pe acum, treptat, în domeniul securitatii si în parte din ministere."

În culise s-a sesizat însa clar nemultumirea lui Bremer fata de consiliul interimar instalat de Statele Unite. Mai ales în privinta elaborarii unei noi constitutii irakiene, în care consiliul interimar, prin certuri interne, nu progreseaza, cu toate ca ONU a fixat în acest scop termenul de 15 decembrie. Concomitent scade încrederea populatiei irakiene în capacitatea puterii americane de ocupatie de a genera schimbarea situatiei. Motiv pentru care, mai nou, în cercuri guvernamentale de la Washington circula ideia de a organiza în Irak, poate curând, alegeri dupa model afgan, si de a desemna un presedinte interimar. Dar si în acest context se fac auzite avertismente din partea expertilor, de pilda Ken Pollock, de la Brookings Institute:

"Ar fi, cred, cea mai grava dintre greselile pe care Washingtonul le poate comite. În Afganistan, formula a functionat pâna la un anumit grad, deoarece acolo exista sefi de triburi pe pozitie forte, capabili sa garanteze securitatea în teritoriile lor. În Irak, aceste structuri au fost în mare parte distruse de Saddam Hussein."

În prezent se cauta deci recomandari optime, dar nici nu se asista pasiv la escaladarea violentei. Ar fi si imposibil, din moment ce un raport intern al CIA-ului cuprinde prognoza, ca tinde mai degraba sa creasca frecventa atacurilor asupra trupelor coalitiei si a altor institutii.